Premierul Franţei, Sébastien Lecornu, a avertizat că orice escaladare a valului actual de proteste ale elevilor din ţară ar fi „iresponsabilă”, după ce luni au fost arestate 164 de persoane, relatează BBC.
Demonstraţiile, care au început la Paris şi în cadrul cărora adolescenţii şi-au blocat şcolile timp de câteva zile, au la origine probleme precum clasele supraaglomerate şi lipsa cadrelor didactice.
Lecornu a menţionat incidentele semnalate în timpul protestelor într-o postare pe X, afirmând: „Artificii, incendii, violenţe în apropierea liceelor: nimic nu justifică punerea în pericol a elevilor, a personalului sau a poliţiştilor”.
Însă un sindicat francez care apără interesele elevilor de liceu a declarat că protestele reprezintă un „răspuns legitim” la condiţiile cu care se confruntă aceştia.
Ministrul de interne, Laurent Nuñez, a declarat că luni au fost răniţi 12 membri ai forţelor de ordine, 12 elevi şi trei membri ai personalului şcolar, iar 180 de şcoli au fost afectate.
El nu a oferit detalii suplimentare cu privire la persoanele arestate.
Mişcarea din liceele franceze a început săptămâna trecută în regiunea Île-de-France, din jurul Parisului.
Au fost semnalate incidente de vandalism, precum şi focuri de artificii îndreptate către poliţie, iar protestele s-au extins acum şi în alte regiuni din Franţa.
Potrivit agenţiei de ştiri AFP, patru licee ar fi fost blocate în regiunile sudice Alpes-Maritimes şi Var. Au fost semnalate proteste şi în Marsilia, în zona Lille din nord şi în Sedan, în nord-est.
Uniunea Sindicală a Liceenilor, care reprezintă elevii, a apărat protestele într-o postare pe reţelele sociale. „Lipsa profesorilor şi a personalului, şcolile în stare de degradare, orarele şi clasele supraaglomerate, stresul cauzat de Parcoursup (platforma web utilizată în Franţa de către elevi pentru a se înscrie în primul an de învăţământ superior)… Aceste probleme nu sunt deloc inevitabile, ci pur şi simplu rezultatul a 10 ani de politici ale lui Macron şi al lipsei de resurse din sistemul naţional de învăţământ”, se arată în postare.
Uniunea a chemat elevii să blocheze şcolile marţi, în apărarea „drepturilor lor şi împotriva austerităţii bugetare”.
În aceeaşi zi, sindicatele care reprezintă profesorii, personalul spitalicesc şi funcţionarii publici au chemat, de asemenea, la o zi de grevă pentru a protesta faţî de probleme precum salariile mici şi condiţiile de muncă.
Ca răspuns la mişcarea din învăţământ, Lecornu a declarat că „dificultăţile liceelor trebuie ascultate şi abordate”, dar că „violenţa trebuie condamnată fără echivoc, iar autorii acesteia trebuie să răspundă pentru faptele lor”.
Prim-ministrul a acuzat, de asemenea, partidul de extremă stânga LFI că a îndemnat elevii să extindă mişcarea.
Jean-Luc Mélenchon, liderul LFI, a acuzat guvernul Lecornu că a „ordonat represiunea” asupra protestului, adăugând că elevii de liceu care au participat erau „inofensivi”.
Nuñez a afirmat însă că demonstraţiile şi blocajele „nu sunt mişcări de protest obişnuite”.
„Seamănă mult mai mult cu violenţa urbană, cu un număr de indivizi mascaţi, înarmaţi cu artificii în tuburi şi cu proiectile, care doreau în mod clar să se confrunte cu forţele de securitate internă”, a spus el. „Nu era vorba de a formula revendicări; era, de fapt, violenţă în forma sa cea mai pură”, a adăugat el.
De la începutul protestelor, au fost semnalate mai multe incidente care au implicat violenţă între elevi şi poliţişti. Într-unul dintre aceste incidente, un poliţist ar fi tras un foc dintr-un lansator de grenade folosit pentru controlul mulţimii, rănind un elev de liceu, potrivit postului francez BFMTV. Au fost demarate anchete cu privire la aceste incidente, a precizat postul de televiziune.