Parlamentul a abrogat în mod simbolic, marţi, printr-un ultim vot în Senat, ”Codul Negru” şi principalele texte care au reglementat sclavia în coloniile franceze, la aproape 200 de ani după abolirea sclaviei în Franţa, relatează AFP.
Proiectul de lege iniţiat de către deputatul din Guadelupa Max Mathiasin (Liot) a fost adoptat în unanimitate în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului francez. El a fost adoptat tot cu unanimitate marţi, într-o sesiune solemnă a Senatului.
Textul, susţinut de către preşedintele Emmanuel Macron, are o importantă simbolică.
Edictele regale din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea care reglementau sclavia au devenit caduce odată cu abolirea sclaviei în 1848, însă nu au fost niciodată abrogate în mod oficial.
Ele au rămas astfel înscrise în dreptul francez, însă lipsite de orice efect juridic.
Aceste texte reduceau persoanele luate ca sclave la statutul de ”bunuri mobile”, care puteau să fie cumpărate sau vândute de către un stăpân, şi prevedeau sancţiuni grele în cazul fugii, mergând de la mutilare la înfierarea cu fierul încins şi până la pedeapsa cu moartea.
”Codul Negru a organizat şi legitimat sclavia. El nu are ce să caute în dreptul nostru, chiar şi cu titlul de vestigiu. Acest text aparţine istoriei noastre, nu legislaţiei noastre”, a subliniat ministrul Teritoriilor de Peste Mări Naïma Moutchou, prezentă pentru a susţine iniţiativa în Senat.
”Recunoaşterea nu înseamnă nici a regla conturi şi nici a da pagina, ci a te angaja ca istoria sclaviei şi colonializării şi moştenirea lor să nu fie uitate niciodată, distorsionate sau banalizate”, a subliniat în faţa senatorilor Aurore Bergé.
Ministrul delegat al Luptei împotriva discriminărilor a subliniat că rasismul ”nu s-a stins odată cu abolirea sclaviei” şi a apărat un proeict de lege al ”coeziunii naţionale” şi ”luptei împotriva rasismului şi antisemitismului”, pe care s-a angajat să-l prezinte senatorilor ”în decembrie”.
UNGHIURI MOARTE?
Proiectul de lege propune de asemenea prezentarea de către Guvern a unui raport despre moştenirea dreptului colonial şi efectele sale durabile în domeniul rasismului şi despre locul acordat istoriei sclaviei în programele şcolare.
El lasă însă laoparte problema sensibilă a reparaţiilor, cerute în mai multe teritorii de peste mări. Mai mulţi senatori au cerut continuarea muncii în această direcţie.
Unii aleşi din ambele Camere ale Parlamentului amintesc că, la abolirea sclaviei, statul i-a indemnizat pe foştii proprietari de sclavi şi nu prsoanele eliberate, rămase fără compensaţii. Această moştenire continuă să fie un ecou al inegalităţilor persistente între locuitorii teritoriilor de peste mări şi Hexagon şi discrimărilor cărora le sunt supuse persoanele de culoare.
Unii senatori şi-au exprimat regretul faţă de faptul că trebuie să voteze acest text ”incomplet din punct de vedere juridic”, ca de exemplu fostul ministru socialist al teritoriilor de peste mări Victorin Lurel sau senatoarea Évelyne Corbière Naminzo din La Réunion, care a denunţat lipsa menţionării textelor explicite care au reglementat sclavia la Oceanul Indian, în La Réunion. Grupul comunist din care face parte s-a abţinut.
Naïma Moutchou a dat asigurări că aceste texte sunt acoperite de această lege şi a precizat că ”este un sistem pe care vrem să-l abrogăm în totalitatea sa” şi că ”întocmirea unei liste a unor texte, unul câte unul, înseamnă asumarea riscului de a le uita pe unele dintre ele”.
Sesiunea din hemiciclu a fost marcată de mai multe luări de cuvânt solemne, ca cea a socialistei Catherine Conconne, o senatoare din Martinica şi ”descendentă a unor sclavi”, care s-a adresat în mod direct statuii lui Jean-Baptiste Colbert, principalul artizan al Codului Negru din 1685, ridicată în hemiciclu.
”Ororii deportării, supunerii brutale (…) aţi vrut să ataşaţi o codificare”: ”culmea infamiei”, a denunţat ea, subliniind că ”Istoria va reţine (acest) 20 octombrie”.