Premierul Franţei intenţionează să se întâlnească miercuri cu sindicatele pentru a discuta despre securitate şi a promis o mobilizare ”masivă” a forţelor de poliţie la proteste, în urma revoltelor din săptămâna trecută care au dus la instituirea stării de urgenţă şi la arestări, transmite AFP.
A doua cea mai mare economie din zona euro a fost zguduită în weekend de unele dintre cele mai grave revolte din ultimii ani, cu doar şase luni înainte ca alegătorii să se prezinte la urne pentru a-l alege pe succesorul preşedintelui Emmanuel Macron.
Sebastien Lecornu se va întâlni miercuri dimineaţă cu reprezentanţi ai cinci sindicate pentru a discuta ”modalităţile şi mijloacele de a garanta libertatea esenţială de a manifesta”, potrivit unei scrisori trimise organizaţiilor, în care se menţiona că unele dintre acestea încercau să submineze protestele prin ”acte inacceptabile”.
Sâmbătă sunt planificate mai multe proteste axate pe creşterea costului vieţii, organizate de mişcarea ”Vestele Galbene” şi de elevii de liceu, iar o altă manifestaţie a fost convocată pentru 5 noiembrie de către sindicatele muncitoreşti.
Elevii nu au fost invitaţi la întâlnirea de miercuri.
Imaginile cu ciocniri, mulţimi care jefuiau magazine şi clădiri publice incendiate în weekendul trecut au determinat mai multe ţări, printre care Statele Unite, China şi Germania, să emită avertismente de călătorie pentru cetăţenii lor aflaţi în Franţa.
Confruntat cu parlamentari furioşi în Parlament, Lecornu a recunoscut că măsurile de securitate au fost insuficiente şi a promis o abordare mai fermă înainte de noul val de proteste.
”Desfăşurarea forţelor pentru sâmbăta viitoare va fi masivă”, a declarat Lecornu.
Arestări şi anchete
Autorităţile franceze au anunţat luni instituirea unor restricţii parţiale de circulaţie în Paris şi în alte oraşe, iar Lecornu a declarat că marţi vor fi impuse noi restricţii acolo unde va fi necesar.
Restricţia de circulaţie pe timp de noapte în Capitală, începând de marţi, se aplică în Piaţa Republicii din centrul-est şi în cartierul comercial Les Halles din centru.
De asemenea, a fost dispusă interzicerea adunărilor publice pe Champs-Elysées, în apropierea mai multor clădiri publice şi în gări.
Poliţia din Paris a dispus o interdicţie temporară privind transportul de canistre sau sticle cu benzină sau gaz, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, mulţimile au dat foc clădirilor guvernamentale şi magazinelor.
Forţele de securitate au arestat un bărbat despre care se crede că are legături cu extrema stângă în legătură cu incendierea primăriei istorice din Limoges, a cărei distrugere a devenit un simbol al violenţei.
Autorităţile au fost criticate de partide din întreg spectrul politic, candidata de extremă dreapta la preşedinţie, Marine Le Pen, descriind tulburările ca pe un [semnal de alarmă” care a scos la iveală o [criză profundă” a autorităţii.
Sondajele recente sugerează că Le Pen conduce în intenţiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale cu o marjă largă, iar candidatul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, se conturează ca cel mai puternic contracandidat pentru turul doi.
Lecornu a acuzat grupurile radicale de extremă stânga că au pus la cale un ”plan insurecţional” care a dus la revolte.
Ca semn al unei atenţii politice crescânde asupra violenţelor de stradă, parlamentarii din întregul parlament francez, divizat pe mai multe tabere, au convenit marţi să lanseze o anchetă parlamentară privind tulburările, inclusiv eventualele eşecuri ale serviciilor de informaţii, tacticile poliţieneşti şi gradul de pregătire al guvernului.
Investitorii au vândut masiv titlurile de datorie franceze în ultimele săptămâni, pe fondul îndoielilor tot mai mari cu privire la capacitatea guvernului de a ţine sub control cheltuielile.
Aproape 150 de persoane au fost arestate şi peste 800 au fost aduse în faţa instanţelor, potrivit ministrului Justiţiei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, şi-a prezentat demisia duminică, afirmând că Poliţia ”a pierdut controlul” în timpul tulburărilor. Macron i-a respins demisia, iar Nunez ar urma să participe, de asemenea, la întâlnirea de miercuri cu reprezentanţii sindicatelor.
Şi în alte ţări europene au avut loc demonstraţii împotriva creşterii preţurilor, cu ciocniri de amploare redusă izbucnind în centrul financiar al Italiei, Milano, precum şi în Belgia în weekend.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a profitat de tulburările din Franţa pentru a-şi amplifica retorica anti-imigraţie şi anti-islam, într-un moment în care Partidul Republican se confruntă cu vânturi potrivnice în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului.
Trump a ţinut un discurs lung şi virulent luni, la un miting electoral din Kansas, afirmând că Franţa este ”cucerită, jefuită şi arsă din temelii de migranţi, jihadişti şi comunişti”.
Mai mulţi analişti au contrazis retorica lui Trump, afirmând că imigraţia nu a fost o forţă motrice a tulburărilor din Franţa.