O umbră care ia forma lui Donald Trump planează deasupra campaniei pentru alegerile anticipate din Germania, de luna viitoare, cu o intervenție fără precedent a Statelor Unite în numele extremei drepte Alternativa pentru Germania (AfD) și un grad uimitor de atenție din partea viitoarei administrații americane care frământă peisajul politic, potrivit unei analize The Guardian.
Într-o țară care acordă prioritate stabilității, cel de-al doilea mandat al lui Trump obligă toate părțile să reînnoiască pozițiile fundamentale, cu răspunsuri variind de la fidelitate oportunistă până la rezistență încă slabă. Miza pentru Berlin cu greu ar putea fi mai mare.
„Ascensiunea lui Trump și întoarcerea către autoritarism și iliberalism în SUA este o provocare psihologică pentru o elită germană care a văzut țara întotdeauna ca un aliat și un model democratic”, a declarat istoricul Ned Richardson-Little de la Centrul Leibniz pentru Istorie Contemporană din Potsdam.
Veteranul observator politic Wolfgang Ischinger, un fost ambasador al Germaniei la Washington, a comparat mult timp legăturile cu SUA cu un „cordon ombilical”, Germania fiind copilul dependent.
Poziția Germaniei de cea mai mare putere economică a UE și dependența sa uriașă de securitate față de Washington, având în vedere lipsa de arme nucleare, fac din inaugurarea lui Trump o zi de judecată.
„Numai victoria electorală în sine a lui Trump a schimbat deja peisajul politic european”, a spus politologul Paula Diehl de la Universitatea din Kiel, ducând la o eră de noi „tensiuni și insecurități” pentru Germania.
Economia în impas a Germaniei, un punct vulnerabil
Liderul opoziției conservatoare, Friedrich Merz , favoritul alegerilor din 23 februarie, a făcut din economia bolnavă a Germaniei punctul central al campaniei sale. El a susținut că anii săi de experiență în afaceri, cel mai recent prezidând consiliul de supraveghere al unității germane BlackRock Asset Management, îi oferă abilitățile de a-i prezenta lui Trump o „înțelegere” pe care nu o poate refuza, reducând la tăcere amenințările sale de creștere a tarifelor.
Merz a declarat, în această lună, agenției de presă DPA că o nouă încercare pentru un acord de liber schimb al UE cu SUA , care a rămas în aer în timpul primului mandat al lui Trump, ar putea „preveni o spirală periculoasă a tarifelor”.
Germania a avut un excedent comercial anual record cu SUA de puțin peste 63 de miliarde de euro în 2023, care crește treptat – un ghimpe în coasta lui Trump. În ciuda investițiilor directe mari în SUA ale companiilor germane, Trump s-a plâns în mod repetat fostului cancelar Angela Merkel de cât de puține mașini americane au cumpărat germanii.
Vulnerabilitatea specială a Germaniei în fața unui război comercial în toată regula este o sursă majoră de anxietate. Un studiu de săptămâna trecută, realizat de Institutul Prognos, a indicat că, dacă Trump ar da curs ideii de a impune tarife de 10-20% la toate importurile, ar putea pune în pericol 300.000 de locuri de muncă în Germania – de două ori numărul angajaților la nivel național al gigantul auto afectat de criză, Volkswagen.
Pe fondul anxietății economice, AfD-ul de extremă dreapta se află cu doar opt până la 10 puncte procentuale în urma creștin-democraților lui Merz.
Alternativa pentru Germania se agață de Elon Musk
Chiar înainte de victoria lui Trump din noiembrie, partidul cultiva legături strânse cu mișcarea președintelui ales, Maga (Make America Great Again). În ciuda antiamericanismului virulent al partidului naționalist, alături de afinitatea sa pentru Kremlin, AfD a fost nerăbdătoare să se agațe de cel mai bogat om din lume, după suflul vital pe care Musk l-a oferit lui Trump în campania din SUA.
Magnatul Tesla, ale cărui motive rămân neclare, a numit AfD din Germania „ultima scânteie de speranță”. Într-o rubrică pentru Welt am Sonntag , Musk a făcut apel la normalizarea AfD, subliniind faptul că candidatul său la funcția de cancelar, Alice Weidel, are o relație de lungă durată cu o femeie originară din Sri Lanka : „Pare ea Hitler? Vă rog!”
La un congres al partidului de weekendul trecut, Weidel a sugerat că Germania sub conducerea AfD ar fi bine plasată ca un fel de intermediar pentru Trump și Putin, în beneficiul Berlinului.
AfD și Musk par să fie de acord asupra obiectivului de a submina reglementările UE împotriva discursului instigator la ură online, în timp ce alimentează diviziuni mai largi în cadrul blocului. Criticii din Germania au spus că atacul lor în două direcții asupra adevărului , cu Musk alăturându-se mascaradei conform căreia AfD este un partid libertarian inofensiv, ar putea face mai mult rău decât orice susținere anume a unui partid.
„Extrema dreaptă germană a fost întotdeauna fericită să facă o cauză comună cu extremiștii americani, denunțând totodată influența americană asupra Germaniei”, a spus Richardson-Little.
Dar el a remarcat că astfel de alianțe au rezistat rareori testului timpului, evidențiind conflictul cu extrema dreaptă franceză din cauza revizionismului istoric al AfD legat de perioada nazistă. „Chiar dacă, în general, împărtășesc o ostilitate față de migrație, multilateralism și drepturile minorităților, există întotdeauna multe zone de potențial conflict între ultranaționaliști, odată ce aceștia încep să încerce efectiv să-și pună în aplicare agendele.”
În ciuda asistenței importante din partea SUA, AfD are șanse mici de a câștiga puterea în Germania, pentru că partidele principale au refuzat să colaboreze cu formațiunea pentru a forma o majoritate de guvernământ. Dar potențialul său perturbator va fi palpabil dacă Merz, așa cum a fost prezis, va câștiga alegerile – inclusiv forțând formarea de alianțe incomode pentru a bloca extrema dreaptă. Cel mai probabil partener de coaliție al lui Merz sunt social-democrații (SPD), presupunând că alegătorii îl dau afară pe nepopularul titular Olaf Scholz după mai puțin de un mandat complet în funcție.
Însă Scholz, a cărui coaliție tripartită s-a prăbușit în noiembrie, s-a dovedit fascinant de ferm în convingerea sa că poate obține o victorie surpriză în cele din urmă, așa cum a făcut-o la ultimele alegeri din 2021. Sondajele indică în mod constant că alegătorii împing SPD pe locul trei pentru prima dată în istoria postbelică.
Olaf Scholz profită de antipatia alegătorilor pentru Donald Trump și Elon Musk
Cu spatele la zid, Scholz profită de antipatia alegătorilor față de Trump și Musk, care l-au numit în mod repetat „prost” și i-au batjocorit numele ca „Schitz” pe rețelele sociale. Sfatul lui Scholz pentru alegători: „Nu hrăniți trollul” .
Weekendul trecut, el și-a avertizat credincioșii partidului că forțele nenumite din America „lucrează în mod deosebit pentru a distruge instituțiile noastre democratice din vest”.
Experții din Berlin spun că un Trump imprevizivil ar putea cădea în capcana lui Scholz, permițându-i să contrasteze propria conducere „prudentă” cu izbucnirile președintelui. Sugestia recentă a lui Trump de a achiziționa Groenlanda de la Danemarca prin constrângere economică sau militară l-a determinat pe Scholz să organizeze o conferință de presă televizată ad-hoc pentru a-l avertiza pe cel mai puternic om din lume să se retragă. „Frontierele nu trebuie mutate cu forța”, a spus el, subliniind în același timp creșterea cheltuielilor germane pentru apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Dar, având în vedere că Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina în termeni încă neclari, cerând în același timp creșteri și mai mari ale cheltuielilor militare europene , următorul lider al Germaniei va avea nevoie de eforturi suplimentare pentru a consolida alte alianțe. Richardson-Little a remarcat că „Germania nu este suficient de influentă pentru a-l putea opri pe Trump singură. Doar un răspuns european unit are potențialul de a acționa ca o descurajare, dacă aceasta (inițiativa Groenlandei) se dovedește a fi mai mult decât o simplă cascadorie publicitară.”
Autonomia Europei față de Statele Unite
Conservatoarea moderată Merkel, care părea să-l enerveze pe Trump ca niciun alt lider în privința poziției sale primitoare față de refugiați, a avertizat în 2018: „Vremurile în care ne puteam baza pe deplin unii pe alții au trecut mai mult sau mai puțin, așa că pot spune doar că noi, europenii, trebuie să ne luăm soarta în propriile mâini.” Dar, sub Biden, absența crizei transatlantice a îndepărtat sentimentul de urgență al unei autonomii.
„Ca și în cazul dependenței energetice de Rusia, principalele partide germane sunt conștiente de riscurile prezentate de un guvern Trump, dar reorientarea economiei și a aparatului de securitate către o alternativă ar fi incredibil de costisitoare și perturbatoare”, a explicat Richardson-Little, în special în vremuri de austeritate.
Există semne de trezire, miniștrii de externe francez, german și polonez plănuind o călătorie comună la Washington, la scurt timp după învestire. Deși niciuna dintre părți nu este pregătită să rupă „cordonul ombilical” transatlantic al lui Ischinger, nu va fi ușor să plasăm relația pe o nouă poziție, a spus Diehl. „La finalul zilei, SUA rămân cel mai important partener al Germaniei.”
Editor : Ș.R.
