Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) consideră că adoptarea, de către Camera Deputaţilor, for decizional, a legislaţiei privind conturile de economii şi investiţii, reprezintă un mecanism care poate susţine dezvoltarea pieţei de capital din România şi poate încuraja participarea populaţiei la plasamente financiare pe termen lung. Interesul pentru aceste produse, care beneficiază de un tratament fiscal simplificat şi avantajos, se înscrie în demersurile Uniunii Europene de mobilizare a economiilor populaţiei către investiţii productive.
„Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută adoptarea, de către Camera Deputaţilor, for decizional, a legislaţiei privind conturile de economii şi investiţii, un mecanism care poate susţine dezvoltarea pieţei de capital din România şi poate încuraja participarea populaţiei la plasamente financiare pe termen lung”, arată, miercuri, ASF într-un comunicat de presă.
Legea Conturilor de Economii şi Investiţii (CEI) a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, în calitate de for decizional, iar, potrivit proiectului, românii vor putea avea mai mulţi bani la momentul ieşirii la pensie prin economisire şi investiţii la bursă, pe model american. Legea urmează să fie transmisă Preşedintelui României pentru promulgare.
„Adoptarea acestei legislaţii trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă decât simpla introducere a unui nou produs financiar. Pentru cetăţeni, conturile de economii şi investiţii pot însemna acces mai simplu la instrumente prin care îşi pot valorifica economiile şi îşi pot construi, în timp, un capital personal. Pentru economie, ele pot contribui la transformarea unei părţi mai mari din resursele populaţiei în capital pentru companii, dezvoltare şi inovare”, a declarat Alexandru Petrescu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Conducerea ASF precizează că pe parcursul procesului legislativ, ASF a formulat observaţii şi propuneri atât asupra proiectului de lege, cât şi asupra amendamentelor discutate în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Astfel, intervenţiile au vizat clarificarea naturii juridice a produsului, delimitarea acestuia de sistemele de pensii şi îmbunătăţirea soluţiilor normative propuse.
„Autoritatea a subliniat că aceste conturi sunt destinate acumulării şi plasării resurselor financiare pe termen lung, au un regim distinct faţă de produsele de pensii şi presupun obligaţii specifice pentru societăţile de servicii de investiţii financiare”, se precizează în comunicat.
Reprezentanţii Autorităţii spun că, în etapa următoare, ASF va elabora reglementările secundare necesare aplicării noilor prevederi. În procesul de elaborare a regulamentului vor fi luate în considerare dispoziţiile legii adoptate, Recomandarea (UE) 2025/2029 şi bunele practici relevante la nivel european. „Obiectivul este crearea unui mecanism transparent, predictibil şi eficient, adaptat atât intereselor investitorilor, cât şi cerinţelor participanţilor la piaţă”, susţin oficialii ASF.
Tema introducerii unor asemenea produse a fost analizată încă din perioada elaborării Strategiei naţionale privind dezvoltarea pieţei de capital din România pentru perioada 2023-2026. La acel moment, ASF a propus includerea unui obiectiv referitor la reglementarea lor, însă, din considerente de oportunitate, măsura nu a fost materializată. Ulterior, Autoritatea a urmărit îndeaproape evoluţiile de la nivelul Uniunii Europene, precum şi experienţa statelor care au implementat cu succes soluţii similare, cu precădere a celor nordice, după cum se menţionează în comunicat.
Legislaţia în domeniu este reglementată de CE prin Recomandarea (UE) 2025/2029 privind creşterea disponibilităţii conturilor de economii şi de investiţii care beneficiază de un tratament fiscal simplificat şi avantajos.
Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012, aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital.
Două tipuri de conturi
Proiectul de lege, care merge la promulgare la preşedintele ţării, prevede ca orice persoană fizică să-şi poată deschide „conturi de economii şi investiţii” (CEI) la una dintre societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF) existente pe piaţă sau la bănci.
Diferenţa faţă de conturile de investiţii clasice este că CEI va avea zero taxe pe câştiguri şi pe randament. Modele de succes în acest sens sunt 401(k) din SUA şi contul suedez ISK.
Concret, proiectul prevede două tipuri de conturi:
– CEI-S („S” de la scutire) – banii puşi în cont sunt din venitul net (adică, taxarea a avut loc la început), iar retragerea fondurilor la momentul pensiei nu va fi impozitată
– CEI-D („D” de la deductibilitate) – banii puşi în cont sunt din salariul brut, taxarea se va face la momentul retragerii fondurilor.
Oricum ar fi, banii se vor taxa o singură dată. În plus, banii din conturile deschise la SSIF rămân ai oamenilor, nu se duc spre bugetul de stat.