Anunțul legat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump la începutul lunii a stârnit discuții aprinse în multe capitale din toată lumea despre găsirea celui mai bun răspuns în fața măsurilor luate de SUA. Unele state, precum China, au ales calea răzbunării, în timp ce altele au ales să rămână pasive sau să negocieze cu Washingtonul. Ce opțiuni au la dispoziție statele afectate de tarifele lui Trump și care vor fi consecințele modalităților în care acestea vor alege să răspundă?
Explică, reclamă și lămurește
Multe țări se simt nedreptățite de măsurile impuse de Trump, întrucât președintele american pare să nu fi luat în seamă acțiunile prin care acestea au încercat să rezolve îngrijorările Washingtonului.
Printre aceste măsuri se numără reducerea unilaterală a taxelor vamale pentru unele produse americane, așa cum au făcut India, Israel și Vietnam, extinderea semnificativă a investițiilor în industria din SUA, cum este cazul Japoniei, Coreei de Sud și Taiwanului, și cooperarea cu SUA pentru contracararea influenței Chinei, în cazul Australiei și Canadei.
Țările care au avut acorduri de liber schimb cu SUA vor încerca în primă instanță să trimită oficiali de rang înalt la Washington pentru a încerca să explice statutul lor special și să obțină un tratament favorabil – o strategie care s-ar putea să nu dea rezultat, în special dacă discuțiile nu sunt urmate de anunțuri și acțiuni concrete, se arată într-o analiză Foreign Policy.
Măsuri unilaterale
Unele țări au încercat deja să îl îmbuneze pe Trump reducând tarifele care se aplică în cazul produselor importate din SUA. Alte măsuri care ar putea fi luate includ eliminarea restricțiilor impuse în domeniul serviciilor digitale și cele privind standardele de calitate sau creșterea numărului de produse și servicii obținute din SUA – în special în domeniul energiei, agriculturii și armamentului.
Însă, această abordare nu a dat roade pentru India, care deși a redus unilateral tarifele pentru o serie de produse de interes pentru exportatorii americani, inclusiv motociclete, nu a fost cruțată de Washington, care a impus tarife de 26% pentru produsele importate din această țară.
Negocieri
Trump s-a lăudat mereu că tarifele le oferă Statelor Unite o „putere uriașă de negociere”, însă și această abordare prezintă multe riscuri.
Oficialii din alte țări s-ar putea feri să semneze acorduri comerciale cu SUA de teamă că Washingtonul le va înmâna o listă lungă de cerințe, printre care se vor număra și multe solicitări dificil de îndeplinit din punct de vedere politic și care nu aduc prea multe beneficii pentru partenerii americanilor.
Spre exemplu, Casa Albă va căuta să impună reguli stricte care promovează includerea de componente fabricate în SUA pentru automobile și alte produse, în timp ce piesele din China ar putea fi reduse drastic sau chiar interzise.
Mai mult, negociatorii străini se tem că, în lipsa unor garanții clare, țările lor ar putea ajunge din nou victimele unor viitoare creșteri tarifare și alte măsuri pe care administrația Trump va decide să le impună unilateral.
Represalii
Unele țări vor fi presate de factori interni să răspundă agresiv la măsurile impuse de Statele Unite. În realitate, aceasta este o cale foarte riscantă și cu puțini sorți de izbândă.
Trump a arătat clar că este dispus să crească tarifele dacă apar represalii din partea țărilor afectate. Războiul comercial dintre SUA și China din primul său mandat arată că amenințările lui Trump nu sunt doar o cacealma.
China a fost cea mai intransigentă în felul în care a răspuns. După ce s-a abținut inițial să răspundă agresiv la creșterea la 20% a tarifelor impuse în primele două luni de la revenirea lui Trump la Casa Albă, acum Beijingul a ridicat propriile sale taxe vamale la valoarea noilor tarife impuse de SUA: 34%.
Spre deosebire de SUA, însă, China nu a oferit nicio scutire de la aceste creșteri de tarife pentru anumite categorii de produse și sectoare industriale.
Mai mult, China a introdus și alte măsuri contra SUA: restricții privind exportul de minerale critice și impunerea de sancțiuni și lansarea de investigații împotriva unor companii americane.
Iar China nu este singura țară care a apelat la represalii. Canada și Uniunea Europeană au introdus sau urmează în curând să introducă tarife și restricții comerciale împotriva Statelor Unite.
Rămânerea în umbră
O altă strategie luată în considerare, în special de către țările mai mici care au primit tarifele de bază de 10%, ar fi să rămână în umbră pentru a încuraja Statele Unite să își îndrepte atenția înspre alte țări.
Această opțiune ar putea fi cea mai viabilă pentru multe țări. Atâta timp cât acestea nu atrag prea mult atenția Washingtonului, ele câștigă timp prețios în care pot studia efectele tarifelor și pot pregăti un răspuns adecvat pe viitor când va veni rândul lor să negocieze cu SUA.
Diversificare
Multe țări fac eforturi tot mai mari pentru a-și reduce dependența de piața americană, în special prin extinderea legăturilor economice și comerciale cu alte țări.
Spre exemplu, China, Japonia și Coreea de Sud poartă deja discuții pentru a promova comerțul regional și pentru a găsi un răspuns adecvat la tarifele impuse de Trump.
UE și India au repornit discuțiile privind semnarea unui nou acord de liber schimb, în timp ce Canada și Indonezia încearcă să pună în vigoare o înțelegere similară până cel târziu anul viitor.
Pe măsură ce povestea tarifelor continuă să evolueze, agilitatea și flexibilitatea de care dau dovadă țările afectate vor deveni esențiale pentru a găsi răspunsul corect, în timp ce era predictibilității, încrederii și respectului pare să apună.
Editor : Raul Nețoiu
