Măsura surprinzătoare luată de Donald Trump de a sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia nu va paraliza mașina de război a lui Vladimir Putin, dar va ajuta UE să elimine definitiv petrolul rusesc din blocul comunitar, comentează POLITICO. Toate subsidiarele companiei Lukoil din România vor trebui să se supună sancțiunilor, dar rămâne de văzut sub ce formă se va petrece acest lucru. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, declară pentru POLITICO, că Lukoil „va avea obligația„ să vândă rafinăria Petrotel din Ploiești.
Miercuri, Trump a anunțat noi sancțiuni „enorme” împotriva companiei ruse Lukoil și a companiei de stat Rosneft, marcând primele sancțiuni impuse de SUA împotriva Moscovei de la preluarea mandatului.
Detaliile noilor măsuri sunt încă în curs de elaborare. Dar, în teorie, acestea amenință să forțeze cele două firme să-și vândă activele și să pună capăt aprovizionării cu petrol către Europa prin conductele rămase.
„Este un pas important”, a declarat Kimberly Donovan, expert în sancțiuni la think tank-ul Atlantic Council, „și va forța … țările și companiile europene care au continuat să importe energie să reconsidere aceste tranzacții” până la 21 noiembrie, când sancțiunile vor intra în vigoare.
Trump a criticat Europa
Anunțul vine la o lună după ce Trump a criticat Europa pentru că a continuat „inexcuzabil” să cumpere energie din Rusia, care asigură în total un sfert din veniturile pentru fondul de război al Kremlinului.
La momentul respectiv, el a emis un ultimatum Europei, scriind: „Sunt gata să impun sancțiuni majore Rusiei atunci când toate țările NATO vor fi de acord și vor începe să facă același lucru și când toate țările NATO VOR ÎNCETA SĂ MAI CUMPERE PETROL DE LA RUSIA”.
Acum, el și-a dus planul la îndeplinire.
Daune, nu distrugere
Pentru Moscova, noile sancțiuni vor însemna o durere imediată, dar este puțin probabil să îi reducă eforturile de război în Ucraina, cred jurnaliștii de la POLITICO.
Rosneft și Lukoil reprezintă aproximativ două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței pe care Rusia îi exportă în fiecare zi, potrivit lui David Fyfe, economist șef la firma de consultanță media Argus.
Sancțiunile amenință să elimine „jumătate” din aceste aprovizionări, a spus el, având în vedere că măsurile împiedică cele două firme să-și vândă mărfurile în dolari, moneda utilizată aproape exclusiv pentru comerțul internațional cu țiței.
Sancțiunile vor avea un impact semnificativ asupra Lukoil
În special pentru Lukoil, sancțiunile „vor avea un impact semnificativ”, a declarat un fost director al companiei, care a vorbit sub condiția anonimatului. Compania va trebui probabil să-și vândă participațiile în proiecte din străinătate, de la Egipt la Irak, a spus persoana respectivă, ceea ce va afecta până la 20% din veniturile sale.
Însă majoritatea cumpărătorilor chinezi și indieni, doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Rusiei în domeniul petrolului, vor continua probabil să importe din Moscova, a spus Homayoun Falakshahi, șeful departamentului de analiză a țițeiului la firma de mărfuri Kpler, având în vedere prețurile mai mici și alternativele limitate în cazul Chinei.
După o perioadă inițială de pauză, „majoritatea cumpărătorilor vor reveni la cumpărături”, a spus el, odată ce vor găsi soluții alternative, inclusiv achiziționarea de mărfuri prin intermediul unor companii care ascund faptul că sunt deținute de ruși.
„Acest lucru va complica exporturile și comerțul”, a spus Vladimir Milov, fost ministru adjunct al Energiei din Rusia, devenit critic al lui Putin. Dar „aceste companii … au deja scheme de lucru alternative, așa că vor exista daune, dar acestea vor fi limitate. ”
Ce a spus Putin despre sancțiuni
Joi, Putin însuși a recunoscut că noile sancțiuni sunt „grave”, criticând în același timp această măsură ca fiind „un act neprietenos care nu contribuie în niciun fel la consolidarea relațiilor ruso-americane”.
Însă un loc în care măsurile vor avea probabil un efect clar este Europa.
De când Moscova a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în urmă cu mai bine de trei ani, UE s-a străduit să pună capăt dependenței sale de Rusia în ceea ce privește energia.
Bruxelles-ul a impus un embargo asupra țițeiului, combustibilului și cărbunelui rusesc care intră în blocul comunitar pe cale maritimă și a redus cota Kremlinului pe piața gazelor din UE de la 45 la 13%. (În prezent, finalizează un proiect de lege care ar reduce această cotă la zero.)
Rosneft, deposedată în mare parte în Europa
Rosneft, care deținea odată rafinării și controla fluxurile de petrol către Germania, a fost în mare parte deposedată în Europa după ce Berlinul a preluat controlul asupra filialei sale locale la sfârșitul anului 2022.
„Presupunem că măsurile luate de Statele Unite … nu vizează filialele Rosneft din Germania, care sunt deținute în trust de statele germane”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului german al Economiei.
Joi, UE a înăsprit sancțiunile împotriva companiei controlate de Kremlin.
Situație diferită în cazul Lukoil
Dar situația este diferită în cazul Lukoil. Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia administrează sute de benzinării în întreaga UE, inclusiv aproximativ 200 în Belgia, operează rafinării gigantice în România și Bulgaria și deține o cotă de 45% dintr-o fabrică de prelucrare a combustibililor din Țările de Jos.
De asemenea, furnizează petrol Ungariei și Slovaciei, care încă depind de Moscova pentru între 86 și 100% din importurile lor. Profitând de o derogare de la sancțiuni, cele două țări au rezistat cu încăpățânare renunțării la Moscova, în ciuda presiunilor intense din partea UE.
Până în prezent, Bruxelles-ul a eșuat în repetate rânduri să vizeze compania, în ciuda faptului că aceasta este implicată în eludarea sancțiunilor în blocul comunitar.
Lepădarea de Lukoil
Acum lucrurile sunt pe cale să se schimbe.
Trezoreria SUA a declarat că „ar putea” impune sancțiuni oricui colaborează cu firmele rusești, ceea ce înseamnă că nicio bancă nu va mai gestiona plățile pentru acestea în Europa, a afirmat Donovan, expertul în sancțiuni.
„Va fi un semnal puternic pentru băncile și întreprinderile europene că trebuie să se retragă din această situație, altfel se expun sancțiunilor”, a spus ea.
Joi, Comisia Europeană a declarat că și ea ia în considerare propria interdicție de tranzacționare împotriva Lukoil.
Pentru Ungaria și Slovacia, în special, noile sancțiuni stârnesc îngrijorări că fluxurile de petrol ar putea fi întrerupte complet.
Dacă vor fi aplicate, acestea „ar duce la oprirea importurilor”, a recunoscut un oficial slovac, sub condiția anonimatului, spunând că guvernul va solicita „cel mai probabil” o derogare de la Washington. Ministerul de Externe al Ungariei nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
De fapt, impactul măsurilor începe deja să se facă simțit. Compania finlandeză de energie Neste a suspendat joi livrările de combustibil către filiala Lukoil, Teboil, după sancțiunile impuse de SUA și Marea Britanie împotriva companiei.
Cazul Petrotel din România
Secretarul de stat la Ministerul Energiei din România, Cristian Bușoi, a declarat pentru POLITICO că Lukoil va avea acum „obligația” de a vinde rafinăria Petrotel din centrul-sud al țării înainte de termenul limită de luna viitoare. „Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil”, a adăugat el.
„Orice taxă suplimentară afectează pe cel căruia i se aplică. De aia i se aplică, ca să îl afecteze. Ideea este că Statele Unite nu interacţionează pe astfel de tarife suplimentare cu fiecare ţară membră a Uniunii Europene. Pentru ceea ce se întâmplă în România este o consecinţă a discuțiilor purtate la nivel european, nu doar pentru România. Este un contract comercial. Este treaba celor de la Lukoil cum îşi adaptează preţurile astfel încât să facă faţă noilor tarife. Este treaba României să apărăm orice activitate economică care se desfăşoară legal pe teritoriul acestei ţări”, a spus și Radu Miruţă, ministrul Economiei.
Nicușor Dan: România a acționat solidar cu țările din Uniune
În discuția despre pachetul 19 și pachetul 20 al Uniunii Europene a fost rostit cuvântul „Lukoil”, a anunțat președintele Nicușor Dan.
Nicușor Dan a fost întrebat cum ar trebui să reacționeze România în cazul companiei Lukoil, având în vedere sancțiunile impuse de SUA și a afirmat: ”În discuția despre pachetul 19 și pachetul 20 al Uniunii a fost rostit cuvântul Lukoil. Deci până în acest moment România a acționat solidar cu țările din Uniune, s-a alăturat pachetelor de sancțiuni. Cred că în perioada imediat următoare vom face la fel”, scrie News.ro.
El a explicat că ”tot timpul când discuți de sancțiuni discuți și de efectele colaterale pe care aceste sancțiuni le au pe părți din industria ta sau industria partenerilor”. ”Ăsta e motivul pentru care nu te duci deodată cu toate sancțiunile”, a mai declarat șeful statului.
Nu există un interes mare pentru achizția Petrotel
Nu există însă interes mare pentru achiziția Petrotel, relatează publicația econonomică Profit.ro referitor la declarația lui Bușoi. Bulgaria încearcă de mulți ani, fără succes, să intermedieze vânzarea rafinăriei Neftochim, deținută de Lukoil la Burgas, cea mai mare din regiune și mult mai atractivă decât Petrotel, precizeză Profit.
Și guvernul olandez consideră acum că vânzarea rapidă a participației Lukoil în rafinăria sa din sud-vestul Zeeland este „cel mai probabil scenariu”, potrivit unei persoane familiarizate cu problema.
Rafinăria Neftochim din estul Bulgariei „va trebui să-și înceteze activitatea pe 21 noiembrie” dacă nu va fi vândută, a adăugat Martin Vladimirov, analist senior în domeniul energiei la think tank-ul Center for the Study of Democracy din Sofia. Ministerul bulgar al energiei a refuzat să comenteze.
„Vor trebui vândute”, a repetat fostul director executiv al Lukoil.
Pentru companie, acest lucru va fi „catastrofal”, a adăugat persoana respectivă.
„Interesant este că UE a impus propriile sancțiuni companiilor petroliere ruse, de la care însă este exceptat Lukoil, furnizorul de materie primă pentru câteva state europene importante, printre care Germania, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, dar și alte state, în special din Balcani. Rafinăria deținute de MOL în Slovacia procesează în proporție de 100% petrol rusesc, iar cea din Ungaria, 86%. Și rafinăria germană PCK, responsabilă pentru 12% din capacitatea de procesare a Germaniei, funcționează pe bază de materie primă rusească”, mai scrie profit.ro.
Editor : Marina Constantinoiu
