Noile sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii (SUA) asupra exporturilor de petrol rusesc pot influența prețurile globale la energie, însă impactul asupra Europei „este limitat”, a explicat, pentru Digi24.ro, Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale.
Administrația de la Washington a anunțat un nou pachet de sancțiuni îndreptate împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil, într-un efort de a reduce veniturile Kremlinului și de a limita finanțarea războiului din Ucraina. Detalii, aici.
Măsurile vin la scurt timp după ce Uniunea Europeană a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni consolidând frontul comun occidental împotriva Rusiei. Detalii, aici.
Digi24.ro a stat de vorbă cu Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale, pentru a înțelege impactul asupra Europei.
Potrivit acestuia, noile sancțiuni „vor avea un efect limitat asupra Europei, însă pot declanșa tensiuni în piața globală de energie”.
Europa, aproape desprinsă de petrolul rusesc
„În acest moment, doar 3% din consumul european de petrol provine din Rusia și poate fi ușor înlocuit”, a explicat Alexandru Georgescu pentru Digi24.ro.
Expertul a subliniat că poziția pro-Ucraina a guvernelor europene face improbabilă o deteriorare a relațiilor cu Washingtonul, chiar dacă noul val de sancțiuni americane aduce costuri suplimentare pentru unele state membre. Este vorba, practic, de Ungaria și Slovacia.
Premierul Viktor Orban a declarat că a discutat cu compania ungară de petrol și gaze MOL despre sancțiuni.
„Lucrăm la o modalitate de a eluda acestă sancțiune”, a spus el într-un interviu, potrivit Reuters.
În același timp, unitatea slovacă Slovnaft a MOL a declarat joi că analizează posibilul impact al sancțiunilor americane, care ar trebui să intre în vigoare la sfârșitul lunii noiembrie, potrivit aceleiași surse.
Gazul rămâne, însă, punctul sensibil
Ceea ce ar schimba semnificativ situația ar fi sancțiuni asupra importatorilor de gaz rusesc, o opțiune „dură”, dar despre care Administrația Trump nu a deschis încă o discuție oficială, după cum a amintit Alexandru Georgescu.
„13% din consumul european de gaz natural vine încă din Rusia, în principal prin importuri maritime de gaz natural lichefiat (GNL). Acestea au fost exceptate de la sancțiunile inițiale, iar volumul lor s-a dublat după primele restricții”, a subliniat Georgescu.
Deși Uniunea Europeană intenționează să elimine complet gazul rusesc până în 2027, acest plan este catalogat de Alexandru Georgescu drept unul ambițios.
România, protejată de independența energetică, dar expusă la efectele de piață
În privința României, Alexandru Georgescu consideră că efectele directe vor fi minime, însă țara nu va fi complet izolată de valurile generate pe piața globală.
„România era, înaintea sancțiunilor, singura țară est-europeană, în mare, independentă energetic. Totuși, prin liberalizarea pieței și interconectivitatea europeană, orice fluctuație de preț se va resimți și la noi”, a spus el.
Expertul a explicat pentru Digi24.ro faptul că efectele indirecte pot proveni din schimbarea comportamentului marilor cumpărători ai petrolului rusesc: „Dacă India renunță la petrolul rusesc, va trebui să cumpere din altă parte, ceea ce pune presiune pe oferta de petrol nesancționată și poate duce la creșterea prețurilor. Chiar și așteptările pieței pot genera scumpiri.”
China, însă, nu pare dispusă să renunțe la petrolul rusesc: „Beijingul a investit în infrastructura energetică din Siberia și are acorduri avantajoase pe termen lung. Ar fi contrar intereselor sale strategice să renunțe la aceste resurse”, a subliniat Georgescu.
Companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil se vor abține de la tranzacționarea petrolului rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt, din cauza îngrijorării legate de sancțiuni. Detalii, aici.
Rusia, tot mai dependentă de exporturile sale energetice
Economia Rusiei rămâne vulnerabilă în fața sancțiunilor, întrucât bugetul său de stat depinde în mare parte de exporturile de petrol, gaze și materii prime.
„Aceste sancțiuni sunt o amenințare serioasă pentru Moscova, dar nu s-a pus încă problema sancționării gazului natural. Ar fi o măsură cu impact major, însă dificil de implementat din cauza infrastructurii de transport, care leagă furnizorii de clienți pe termen lung”, a explicat expertul.
Însă succesul noilor sancțiuni asupra petrolului rusesc va depinde de solidaritatea marilor economii asiatice și de capacitatea Europei de a-și consolida autonomia energetică, a punctat Georgescu în comentariul transmis Digi24.ro.
În privința Chinei, expertul se arată sceptic că Washingtonul ar merge până la a impune sancțiuni pentru colaborarea energetică cu Rusia.
„O astfel de decizie ar tensiona suplimentar relațiile economice și tehnologice dintre SUA și China. Mai probabil, Beijingul ar folosi situația pentru a obține concesii americane în alte domenii strategice.”, a adăugat acesta.
Citește și: Răspunsul lui Donald Trump după ce Vladimir Putin a minimalizat efectele noilor sancțiuni ale SUA: „Mai vedem peste șase luni”
Amenințările lui Putin și răspunsul lui Trump
Președintele Vladimir Putin a declarat joi, 23 octombrie 2025, că Moscova nu se va supune niciodată presiunilor din partea Statelor Unite sau a oricărei altei puteri străine și a avertizat că va da un răspuns „copleșitor” la orice atacuri militare în interiorul Rusiei.
Președintele Rusiei a ridiculizat sancțiunile ca fiind un act „neprietenos” care „nu va afecta în mod semnificativ bunăstarea noastră economică”.
După ce Putin a minimalizat impactul noilor sancțiuni americane, președintele SUA, Donald Trump, a venit cu o replică scurtă, dar tăioasă.
„Mă bucur că el simte asta. Vă voi informa despre asta peste șase luni. Să vedem cum va funcționa”, a adăugat Trump.
Cum reacționează piața petroului?
Imediat după ce SUA a anunțat noile sancțiuni impuse Rusiei, prețurile petrolului au crescut. Cotația Brent a urcat ieri cu 4, 57%, depășind pragul de 56 de dolari pe baril.
Pe 24 octombrie, la ora redactării articolului, cotația Brent a scăzut cu 0,2%, până la 65,8 dolari pe baril. În ultimul an, cotația a scazut cu 13,47%.
