Documentul care atestă faptul că AUR ar fi încheiat un contract cu o firmă de lobby din Statele Unite ale Americii, în valoare de 1.5 milioane de dolari, a generat o amplă dezbatere în spațiul public. AUR și-a schimbat discursul pe parcursul zilei de joi, de la a nega existența documentului, la a menționa că ar fi, totuși, vorba de „un draft”. La rândul lui, reprezentantul companiei americane nu a negat existența contractului, însă a spus că nu au fost făcute plăți. În tot acest timp, autoritățile române au demarat verificări în acest caz, cerute și de AUR, suspectând că partidul lui George Simion încalcă legea privind finanțarea partidelor politice.
Digi24.ro vă prezintă, pas cu pas, informațiile relevante din cazul controversei care a avut AUR în prim-plan.
Ce este FARA?
Statele Unite ale Americii au în vigoare o Lege privind „Agenții Străini” încă din 1938, prescurtată FARA (Foreign Agents Registration Act).
FARA te obligă, practic, să declari dacă ești implicat în „activități politice” în numele unui „agent străin” (companie, guvern, firmă, partid politic, etc) pe teritoriul SUA, dacă asiguri relațiile publice în numele acestuia (inclusiv consultanță politică) sau reprezinți interesele „agentului străin” în fața unei agenții sau oficial al Guvernului SUA, printre altele.
„FARA este un instrument important folosit pentru identificarea influenței străine în SUA și care vizează amenințările la adresa securității naționale (…) Misiunea principală a FARA este de a (…) se asigura că Guvernul SUA și publicul cunosc sursa anumitor informații de la agenții străini care vor să influențeze opinia publică americană, politica și legile țării”, este descrierea de pe site-ul Departamentului de Justiție al SUA.
FARA mai obligă persoanele care intermediază pe teritoriul SUA „activități specifice” (cele menționate mai sus) în numele „agenților străini” să se înregistreze și să divulge activitățile Departamentului de Justiție.
Acest lucru se face prin intermediul unui formular pus la dispoziție de autoritățile americane.
Pedeapsa pentru „încălcarea intenționată” a FARA poate fi o amendă de 250.000 de dolari, cinci ani de închisoare sau ambele. Încălcări minore ale FARA pot duce la o amendă de 5.000 de dolari, șase luni de închisoare sau ambele.
Ce conține acel formular publicat de Departamentul de Justiție al SUA?
Ajungem, astfel, la formularul publicat pe site-ul Departamentului de Justiție al SUA, cel care conține ideea că AUR ar plăti 1.5 milioane de dolari pentru lobby.
Încă de la început, menționăm că formularul în cauză poate fi găsit individual pe site-ul Departamentului de Justiție al SUA și că este singurul astfel de document publicat în 2025 care vizează România.
BGD Legal & Consulting, o firmă din Statele Unite ale Americii, a înregistrat pe 18 aprilie 2025 un document care atestă că va acționa în numele AUR, pe durata lunii aprilie. AUR figurează drept „agentul străin”.
„BGD va aborda figuri politice cheie din SUA în încercarea de a organiza întâlniri și oportunități de networking (n.r. cunoaștere), dar și apariții media cu jurnaliști americani”, potrivit formularului citat.
Formularul a fost semnat de reprezentantul BGD Legal & Consulting. Acesta a subliniat în document că în spatele acordului declarat în cadrul FARA există și un „contract scris oficial” pe care l-a atașat la finalul formularului.
În acest formular mai apare numele unei persoane. Este vorba de Mateea-Cristina Petrescu, cea care se ocupa de comunicarea în cazul Fraților Tate (anchetați în România pentru trafic de persoane și viol, printre altele). Din document reiese că firma americană ar urma să țină legătura cu ea.
Ce conține „contractul” atașat?
La finalul formularului publicat de Departamentul de Justiție al SUA se regăsește și un document, pe care deocamdată nu îl vom cataloga drept „contract”. Explicații în acest sens vor avea loc ulterior.
Acel document conține elementele vizuale ale BGD Legal & Consulting și are forma unui e-mail trimis Alianței pentru Unirea Românilor.
Din acest document reiese că BGD Legal & Consulting numește Alianța pentru Unirea Românilor drept „client”, cere 1.5 milioane de dolari pentru „eforturile” de a crea conexiuni între reprezentanți AUR și „americani celebri” și pentru a oferi consultanță în ceea ce privește abordarea rețelelor media din SUA.
„Suma (n.r. De 1.5 milioane de dolari) trebuie plătită în termen de 30 de zile de la data trimiterii acestei scrisori de intenții”, se mai arată în documentul citat, datat cu 31 martie 2025.
„Acest acord poate, în altă ordine de idei, să fie anulat în cazul în care nu putem furniza oportunități de a crea conexiuni cu americani celebri pe durata lunii aprilie 2025, caz în care nu vom percepe nicio taxă”, este un alt paragraf din acest document.
BGD Legal & Consulting mai menționează în acest document că se angajează să furnizeze activități de țin de consultanță legală și politică, relația cu mass-media și organizarea de activități politice.
Documentul este semnat de reprezentantul BGD Legal & Consulting – Daniel Denero, însă nu este semnat și de Marius-Dorin Lulea, vicepreședintele AUR (al cărui nume apare în document).
Documentul poate fi citit în integralitate aici.
Poate fi acel document perceput drept contract?
Încă de miercuri seară (23 aprilie), când au apărut primele informații în acest sens, principala linie de comunicare a AUR a fost să nege existența documentului.
Ulterior, după ce n-au mai negat existența documentului, reprezentanții partidului au menționat că nu ar fi vorba despre un contract, ci pur și simplu o „ofertă”/„scrisoare de intenție”/„draft”. Vom trata separat reacțiile venite din zona partidului sau a persoanelor implicate.
Digi24.ro a stat, însă, de vorbă cu avocatul Daniel Moreanu, doctor în drept și specializat în domenii precum contracte, drept corporativ, litigii sau drept bancar, pentru a înțelege care este natura juridică a documentului atașat la finalul formularului.
Avocatul cu care Digi24.ro a stat de vorbă a abordat situația din mai multe perspective. Vom parafraza explicația lui Daniel Moreanu (cu mențiunea că se referă strict din perspectiva unui expert în dreptul român), păstrând esența:
- Denumirea documentului nu are relevanță, atât timp cât, din punct de vedere juridic, întrunește elementele unui contract – sunt identificate părțile (n.r. BGD Legal & Consulting și AUR), prețul, obiectul. Documentul în cauză „conține toate elementele esențiale”.
- În România a fost preluat modelul dreptului anglo-saxon, în ideea în care o scrisoare de intenție devine un document preliminar în care părțile pun pe hârtie elemente de bază (iar ulterior încheie contracte în acest sens). Numai că, în practică, după cum subliniază avocatul Daniel Moreanu, aceste scrisori de intenție conțin explicit ideea că „nu sunt obligatorii”. Ori, în documentul în care apare AUR, nu există o astfel de mențiune, ceea ce poate conduce la concluzia că este „un contract obligatoriu”.
- Avocatul subliniază, însă, că lipsa semnăturii lui Dorin Lulea de pe acel contract poate duce la concluzia că „nu a intrat în vigoare”, având în vedere că un contract intră în vigoare atunci când este semnat de ambele părți.
- Daniel Moreanu scoate, însă, în evidență următorul lucru: documentul este, totuși, publicat pe un site oficial al Guvernului american, iar presupunerea rezonabilă este că „a fost contrasemnat”, altfel nu ar fi existat niciun motiv să fie publicat.
„O asemenea firmă de lobby poate intra în discuție cu 100 de potențiali clienți, însă nu se vor concretiza prin semnare decât poate 2-3-5-15-20. Presupunerea rezonabilă e că nu înregistrează oferte la stadiul de draft, neobligatoriu pentru cealaltă parte (…) Este un contract obligatoriu și care a intrat în vigoare, conform analizei”, este concluzia avocatului Daniel Moreanu.
Ce a transmis compania americană?
Într-o reacție acordată Digi24, reprezentantul BGD Legal & Consulting nu a negat existența unui contract între compania americană și AUR, însă a subliniat că nu a intrat în vigoare, că nu au fost aranjate întâlniri cu reprezentanți mass-media din SUA până în acest moment și că nu au fost făcute plăți.
„Contractul nu a intrat în vigoare. Nicio apariție în presă nu a fost facilitată de noi, deocamdată. Nu s-au schimbat bani între noi și AUR sau cu persoane afiliate”, se arată în răspunsul pus la dispoziție de firma de lobby pentru Digi24.
Ce nu a explicat, însă, reprezentantul companiei americane este motivul pentru care a înregistrat contractul cu AUR la Departamentul de Justiție al SUA.
Din răspunsul reprezentantului BGD Legal & Consulting reiese, însă, că interviul lui George Simion cu Steve Bannon, publicat în săptămâna 14-20 aprilie, nu a fost facilitat de compania americană.
Ce a transmis AUR?
Așa cum am menționat, încă de miercuri seară (23 aprilie), când subiectul a ajuns în spațiul public din România, AUR a negat vehement existența documentului.
„Nu a existat niciun contract, nu a existat nicio plată, nu a existat niciun dolar”, a subliniat și George Simion, miercuri seară, la Realitatea PLUS.
Digi24.ro a stat de vorbă și cu Marius Lulea, cel care apare în contractul încheiat cu compania americană drept vicepreședinte executiv AUR.
„Nu există acel contract (…) Dacă exista, fiind legal, vă spuneam. Dar nu am văzut acel document niciodată”, a spus Marius Lulea, joi dimineață.
Întrebat cum își explică apariția documentului pe site-ul guvernamental al SUA, Lulea a răspuns: „o minune.” și a dat vina pe competitorii electorali din România.
Mai târziu, un alt reprezentant AUR, Petrișor Peiu, a reluat ideea că „nu există acel contract” și că documentul publicat pe site-ul oficial al SUA este „un draft”.
Și Mateea Petrescu, cea care se ocupa de comunicarea în cazul Fraților Tate (anchetați în România pentru trafic de persoane și viol, printre altele), a transmis, pentru Digi24.ro, că „nu este un contract, este o scrisoare de intenție”, nu a existat/există niciun contract și nu s-a efectuat nicio plată către entitate”.
Cum au reacționat autoritățile?
Chiar dacă AUR a negat existența acestui document, iar firma americană susține că acest contract nu a fost executat, autoritățile române au intrat pe fir.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că a declanșat un control în ceea ce privește finanțele partidului.
„Au fost demarate procedurile legale în vederea declanșării misiunii de control privind verificarea finanțării activității AUR pentru campania electorală pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, precum și a finanțării activității curente a acestei formațiuni politice”, a transmis AEP, cu mențiunea că s-a sesizat din oficiu, nu pe fondul unei cereri formulate de AUR.
Aceste verificări vin pe fondul unor „posibile activități de propagandă politică cu încălcarea prevederilor Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale”, după cum a subliniat instituția.
În paralel, AUR a anunțat că a cerut AEP să facă verificări în acest caz.
Informația care a apărut inițial în presă viza ipoteza potrivit căreia cei 1.5 milioane de dolari ar fi fost cheltuiți de AUR din subvențiile de la bugetul de stat.
Această ipoteză, însă, nu este confirmată în acest moment, din mai multe motive:
- În contractul publicat de autoritățile americane nu este menționată sursa celor 1.5 milioane de dolari;
- AUR oricum neagă vehement existența contractului;
- Firma americană a menționat explicit că nu au fost făcute plăți;
