Conturi cu legături către armata rusă, care promovează mesaje de extremă dreaptă, au ajuns la peste 500.000 de persoane în zilele care au urmat afluxului masiv de oameni în Ceuta, potrivit unei analize realizate de 411, un grup de combatere a dezinformării, relatează The Guardian.
Conturile de pe reţelele sociale legate de Rusia răspândesc frecvent naraţiuni destabilizatoare în Europa, promovând adesea argumente de extremă dreapta privind imigraţia.
Însă 411 şi alţi experţi sugerează că amploarea şi coordonarea dezinformării care a urmat crizei din Ceuta sunt semnificative. Grupurile care răspândesc dezinformare sunt mai organizate şi mai puternice decât erau acum câţiva ani.
„Observăm acest fenomen în toată Europa şi îl găsim foarte interesant. Se pare că există un fel de mecanism sau structură pusă la punct”, a declarat Saman Nazari, cercetător principal la Alliance4Europe, o organizaţie non-profit cu sediul la Bruxelles. „Observăm destul de des această escaladare care are loc acum în toată Europa, odată cu acest tip de crize. Este o coincidenţă prea mare ca să fie vorba doar de un efect de imitaţie”, notează expertul.
Valul de postări a început pe 1 august, a doua zi după ce, potrivit relatărilor, zeci de mii de persoane au încercat să treacă peste noapte din Maroc în enclava spaniolă Ceuta. Acest eveniment a făcut parte dintr-o criză mai amplă, care a durat mai multe zile, în timpul căreia se estimează că 72.000 de migranţi au pătruns în micul teritoriu din Africa de Nord, marea majoritate a acestora fiind repatriaţi rapid.
Postările au prezentat evenimentele dintr-o perspectivă de extremă dreaptă, calificându-le drept un „asalt” coordonat în mod deliberat şi sugerând că autorităţile ar fi fost complice. Mai multe postări au adăugat la această interpretare teorii conspiraţioniste islamofobe sau antisemite.
POSTĂRI REPRODUSE ÎN 7 LIMBI
Aceste naraţiuni au fost reproduse rapid în şapte limbi şi au înregistrat peste 720.000 de vizualizări în decurs de şase ore pe 1 august, potrivit analizei efectuate de 411 asupra a aproximativ 4,5 milioane de postări de pe reţelele sociale.
Alte conturi de extremă dreaptă au îndemnat naţionaliştii să se adune în Ceuta şi să „patruleze” în jurul magazinelor şi locuinţelor, unii dintre ei coordonându-şi aparent eforturile.
Relatările sugerează că reţelele sociale au jucat un rol semnificativ în criza din Ceuta, determinând oamenii să încerce traversarea şi alimentând reacţiile la aceasta. Zvonurile online i-au determinat pe tinerii marocani să creadă că graniţa era deschisă, în timp ce alţii au oferit sugestii privind modul de a ajunge pe teritoriul respectiv.
Analiza realizată de 411 a confirmat informaţiile potrivit cărora, pe reţelele sociale, potenţialii migranţi purtau între ei discuţii consistente despre aspectele logistice ale traversării. O mare parte din aceste discuţii au avut loc în secţiunea de comentarii de sub videoclipurile virale despre Ceuta. Această coordonare între migranţi părea să fie organică, provenind „în mod copleşitor de la conturi individuale mici, cu aspect anonim, mai degrabă decât de la un singur canal identificabil de «recrutare»”, arată analiza.
RYBAR, UNA DINTRE SURSELE PROPAGANDEI
O reacţie separată, de dreapta, a început pe reţelele sociale pe măsură ce traversările continuau. Una dintre sursele valului de propagandă a fost Rybar, un canal de pe Telegram cu legături către serviciile de informaţii ruseşti. Compania-mamă a Rybar a fost supusă sancţiunilor în Europa.
O reţea de conturi „de retransmitere” a amplificat şi a răspândit apoi postările de la Rybar. Printre acestea se numărau conturi legate de reţeaua Pravda, o entitate care răspândeşte propaganda Kremlinului la nivel mondial.
Nazari a sugerat că eforturile de dezinformare au părut coordonate şi spune că ar trebui efectuate investigaţii pentru a stabili dacă există forumuri cu circuit închis sau structuri similare în care influencerii de extremă dreapta poartă discuţii despre modul de răspândire a mesajelor-cheie.
Ned Mendez, cercetător principal la 411, a declarat că dezinformarea privind criza din Ceuta s-a răspândit mult mai rapid decât în mai 2021, în timpul unui incident similar în care 8.000 de migranţi au trecut aceeaşi frontieră din Maroc în Spania.
„AUTOSTRADA DEZINFORMĂRII”
Extrema dreaptă a profitat şi ea de aceste evenimente, dar de data aceasta amplificarea naraţiunilor de extremă dreaptă s-a produs mult mai rapid. Apelurile la mobilizare ale extremei drepte au adus grupurile naţionaliste în piaţa principală din Ceuta în doar câteva zile, a remarcat 411. În 2021, au fost lansate apeluri similare, dar a durat mult mai mult până când naţionaliştii s-au mobilizat.
„Se poate compara procesul cu o autostradă informaţională extrem de specifică şi organizată”, a spus Mendez. „Dacă un conţinut sau o dezinformare este plasat pe acea autostradă privilegiată, atunci va beneficia de un grad de amplificare şi de impuls la care alte tipuri de conţinut pur şi simplu nu au acces. Evenimente de acest gen din întreaga Europă sugerează că anumite elemente de conţinut sunt selectate pentru a intra pe această autostradă, iar acele elemente de conţinut au caracteristici similare”, arată expertul.
Analiza 411 precizează: „Acest mecanism este adevăratul motiv de îngrijorare, mai mult decât această criză particulară. Data viitoare când va avea loc un incident la frontieră oriunde în zona Mediteranei, aceleaşi reţele de amplificare vor fi deja în funcţiune, gata să preia informaţia şi să o difuzeze din nou”.
