Uniunea Europeană va organiza marţi o reuniune de urgenţă a miniştrilor de interne, pe fondul diviziunilor persistente din cadrul blocului cu privire la sosirea a peste 50.000 de migranţi pe teritoriul spaniol Ceuta, din Africa de Nord, relatează The Guardian.
Decizia a fost luată de oficialii care reprezintă statele membre ale UE şi de experţii agenţiei de frontieră Frontex în cadrul unei reuniuni de sâmbătă.
Cel puţin 67 de persoane şi-au pierdut viaţa în timpul tentativei de a ajunge pe teritoriul spaniol, a confirmat Spania. Unii s-au înecat, în timp ce alţii au fost striviţi în timp ce încercau să treacă peste un dig de protecţie.
Decizia de a convoca un summit al miniştrilor a fost luată în unanimitate, în contextul în care liderii UE încearcă să aplaneze disensiunile din cadrul blocului şi să restabilească o abordare unitară în materie de migraţie.
Spania a declarat că intrările migranţilor în Ceuta au încetat peste noapte, pe măsură ce poliţia a început să instaleze o barieră plutitoare de 500 de metri în largul frontierei sale cu Marocul.
„Am ţinut legătura cu prim-ministrul spaniol şi [noi] oferim tot ajutorul pe care îl putem acorda”, a declarat sâmbătă Andy Burnham, prim-ministrul britanic.
Italia şi Danemarca, cu un oarecare sprijin din partea Poloniei şi a Suediei, au profitat de reuniunea de sâmbătă pentru a critica Spania pentru cele întâmplate.
Într-o scrisoare plină de indignare, publicată sâmbătă, prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a criticat dur „ştirile false” şi „dezinformarea”, subliniind că „practic toţi” migranţii au fost returnaţi în Maroc după intervenţia armatei de vineri, „împiedicând orice deplasare neautorizată către Europa continentală”.
Se pare că, în cadrul întâlnirii de sâmbătă, s-a discutat şi despre presupusele încercări ale Rusiei de a răspândi dezinformare pentru a semăna discordie în cadrul UE.
În Spania există frustrare din cauza faptului că incidentele anterioare de această amploare, în care migranţii s-au adunat la graniţa cu Polonia, au fost etichetate drept un „atac hibrid” din partea Belarusului şi au fost întâmpinate cu solidaritate faţă de Polonia. Deşi peste 48.000 de persoane s-au întors voluntar în Maroc până vineri la ora 18:00, afluxul a declanşat o criză politică pentru guvernul de la Madrid şi a determinat unele ţări membre ale UE să solicite suspendarea Spaniei din spaţiul Schengen de liberă circulaţie.
Juan Jesús Vivas, preşedintele Ceutei, a declarat că, deşi multe persoane s-au întors în Maroc, nu toţi cei care au intrat în oraş au plecat.
„Nu am revenit la normal, deoarece există câteva mii de persoane care trebuie repatriate, iar atmosfera este încă marcată de nelinişte şi îngrijorare”, a afirmat el. De asemenea, a solicitat ca „toate măsurile de securitate implementate” în Ceuta să rămână în vigoare pentru a garanta siguranţa populaţiei.
Sánchez a solicitat această întâlnire în urma a ceea ce părea a fi o fisură în unitatea UE privind politica de frontieră externă, Italia lansând un atac la adresa Spaniei.
Italia a anunţat vineri seara că va suspenda pentru o lună acordurile Schengen cu Spania, deşi Ceuta – şi celălalt teritoriu spaniol din Africa de Nord, Melilla – fac obiectul unor norme speciale Schengen care împiedică deplasarea ulterioară în interiorul zonei.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a atribuit situaţia din Ceuta deciziei guvernului Sánchez de a oferi un program – acum încheiat – de regularizare a statutului a peste 1 milion de migranţi fără documente şi solicitanţi de azil. El a afirmat că programul a încurajat traficul de persoane şi a fost „profund greşit”.
Sánchez a fost direct într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, António Costa, şi lui Micheál Martin, prim-ministrul Irlandei, care deţine preşedinţia UE.
Sánchez a afirmat că, deşi majoritatea ţărilor UE şi-au exprimat sprijinul şi solidaritatea faţă de evenimentele din Ceuta, altele au ales să atace Spania.
„O astfel de atitudine – determinată de prejudecăţi, ştiri false, ignoranţă sau interese politice – este… contrară legislaţiei europene, dreptului umanitar şi principiilor de solidaritate care ne leagă”, a afirmat el.
Într-o mustrare directă adresată Italiei, el a subliniat că Spania este „conform Frontex, una dintre cele mai puţin permeabile frontiere externe ale Uniunii Europene, cu un număr de intrări ilegale care reprezintă jumătate din cel înregistrat, de exemplu, în Italia în ultimii ani (2021-2026)”.
Înalţi oficiali ai UE s-au reunit sâmbătă în cadrul unei „echipe de intervenţie în caz de criză politică” convocată de preşedinţia irlandeză.
Prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin, a declarat sâmbătă că, în calitate de deţinător al preşedinţiei UE, „Irlanda va convoca marţi o reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afacerilor Interne al UE, prezidată de Jim O’Callaghan [ministrul justiţiei], pentru a discuta evoluţiile din Ceuta.
„Rămânem în contact strâns cu toate statele membre şi cu instituţiile şi continuăm să monitorizăm situaţia”, a afirmat el într-o postare pe reţelele sociale.
O’Callaghan, care conduce reuniunile în numele UE, a declarat că a luat legătura cu ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, pentru a-şi exprima solidaritatea şi sprijinul.
Într-o declaraţie care părea să răspundă criticilor lui Sánchez, Von der Leyen a afirmat că salută sugestia acestuia privind organizarea unei videoconferinţe „pentru a face bilanţul a ceea ce s-a întâmplat”, adăugând: „Combaterea migraţiei ilegale necesită solidaritate şi un răspuns european unitar.”
Ministrul de interne al Franţei, Laurent Nuñez, a declarat că ţara sa nu va solicita suspendarea Spaniei din spaţiul Schengen.
„Nu se pune deloc problema”, a afirmat el sâmbătă. „Avem o cooperare excelentă cu Spania.”
Mulţi dintre cei care au reuşit să treacă în Ceuta s-au întors în Maroc sâmbătă dimineaţă, pe fondul unei prezenţe sporite a forţelor de poliţie şi militare spaniole.
„Sperăm să mergem în Europa să muncim şi să ne câştigăm traiul – atâta tot”, a declarat Souleil Boyan, un tânăr de 19 ani din Senegal, pentru Agence France-Presse în faţa unui centru pentru migranţi din Ceuta, unde zeci de alte persoane din Africa subsahariană aşteptau sosirea autorităţilor.
„Ştim cu toţii că în Africa nu există prea multe oportunităţi”, a adăugat el.
Guvernul spaniol a declarat sâmbătă, într-un comunicat, că situaţia din Ceuta a rămas calmă.
Acesta a precizat că la digul de protecţie al plajei Tarajal se instalează bariere, inclusiv o barieră gonflabilă de 500 de metri lungime şi un şir de balize ancorate.
Traversarea în masă din această săptămână o eclipsează pe cea din mai 2021, când Marocul şi-a relaxat controalele la frontieră, permiţând intrarea pe teritoriul său a aproximativ 10.000 de persoane în decurs de două zile.
Această traversare a avut loc pe fondul tensiunilor accentuate dintre Madrid şi Rabat, generate de decizia Spaniei de a permite liderului mişcării de independenţă din Sahara Occidentală, Frontul Polisario, să fie tratat pentru Covid-19 în Spania. Atât Marocul, cât şi Frontul Polisario revendică Sahara Occidentală, care a fost sub dominaţie spaniolă până în 1975, când autorităţile coloniale au predat teritoriul Marocului şi Mauritaniei.
Această criză diplomatică s-a încheiat în 2022, când Madridul şi-a schimbat politica de neutralitate de lungă durată şi a susţinut planul Marocului pentru Sahara Occidentală, o mişcare care a provocat o ruptură între Spania şi Algeria, care susţinuse gruparea Polisario.
Sánchez a vizitat Algerul la 20 iulie – prima vizită a unui şef de guvern spaniol în ultimii patru ani -, marcând o dezgheţare a relaţiilor cu Algeria.
Guvernul spaniol a atribuit acest ultim aflux „mafiilor de trafic de persoane” care au profitat de o decizie a Curţii Supreme a Spaniei, care a hotărât recent că persoanele interceptate pe mare în timp ce încercau să intre în Ceuta sau Melilla nu pot fi returnate sumar în temeiul unor norme speciale.
Totuşi, unii experţi în migraţie şi-au exprimat îndoielile cu privire la această explicaţie. Mauricio Valiente, directorul general al Comisiei spaniole de ajutor pentru refugiaţi, a afirmat că ruta către Ceuta este foarte diferită de ruta atlantică din Africa către Insulele Canare, care este adesea gestionată de traficanţi de persoane.
„Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Insulele Canare, aceştia nu sunt oameni care trebuie să se urce într-o barcă mică”, a declarat el pentru elDiario.es. „Este vorba doar de a te afla la câţiva metri de o frontieră terestră, de a sări în mare şi de a încerca să ocoleşti un dig, ceea ce face ca acest lucru să fie mult mai uşor de realizat, chiar şi cu toate riscurile implicate.”
Valiente a menţionat că în acest an s-a înregistrat o creştere constantă a sosirilor în Ceuta, chiar înainte de hotărârea Curţii Supreme.
„Cauzele sunt complexe şi există cu siguranţă multe motive”, a spus el. „Dar a simplifica situaţia făcând referire la hotărârea Curţii sau la crima organizată – a spune că există o relaţie directă de cauză-efect – este complet nefondat.”
Purtătorul de cuvânt al partidului Reform UK pentru afaceri interne, Zia Yusuf, a vizitat Ceuta sâmbătă şi a declarat că a vorbit cu migranţii de acolo.
„Am vorbit cu o serie dintre ei care au spus foarte clar că intenţionează să ajungă în Marea Britanie”, a spus el.
