Curtea Constituțională va dezbate, pe 27 martie, sesizările inițiate de SOS România, semnate de AUR și POT privind legea care permite Armatei să doboare dronele care intră în spațiul nostru aerian, pe timp de pace, cât și pe legea care reglementează desfășurarea tot pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român. Legea „dronelor” ar permite ca armata să nu mai fie subordonată voinței poporului român, ci a altor popoare, susțin cele trei partide în contestația depusă la CCR. Totodată SOS, AUR și POT precizează că avem forțele armate române au deja posibilitatea să executemisiuni militare pe timp de pace în țara noastră, fapt pentru care legea modificată de Parlament nu era necesară.
Argumentele de neconstituționalitate privind legea „dronelor”
Conform SOS, AUR și POT, legea încalcă prevederile privind rolul Președintelui României și al CSAT și interdițiile articolului „8 din Constituție privind forțele armate care spune că armata este subordonată voinței poporului român, „pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii”.
Sesizarea celor trei partide la Curtea Constituțională poate fi accesată AICI.
Astfel, susțin SOS, POT și AUR, în sesizare, „armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau autoritățile militare aliate”.
Ei mai spus că articolul 118 alineatul 4 din Constituție care interzice organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale românești.
Citește și: Cum dezinformează partidele izolaționiste folosind Legea dronelor. Ioan Stanomir: „Este vorba de exploatarea unei neliniști generale”
Legea „dronelor” care a fost sesizată la CCR „prevede expres că este vorba despre structuri și mijloace specializate ale NATO și ale statelor semnatare NATO care vor exercita misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, cu încâlcarea art.118 alin. (4)” din Constituție, argumentează AUR, SOS, POT, în textul sesizării.
„Considerăm că structurile din cadrul Armatei României nu pot fi transferate către structurile și mijloacele specializate ale NATO și ale statelor semnatare NATO, deoarece Statul Major al Apărării nu poate fi subordonat! În caz contrar, se ajunge la subminarea capacității de apărare a statului român și aservirea (ocupația) militară străină, deoarece, conform principiului suveranității naționale, reglementat, astfel cum am arătat la art. 1 alin. (1) și art. 2 din Constituția României, poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională iar orice forță armată străină trebuie să se subordoneze Armatei Române”.
Motivele de neconstituționalitate pe legea desfășurării a misiunilor militare, pe timp de pace
În sesizarea SOS, AUR și POT la Curtea Constituțională este menționat că, în expunerea de motive, a legii privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român este susținut eronat că „în momentul de față posibilitatea executării de misiuni pe timp de pace pe teritoriul național de către forțele armate române, nu este reglementată în mod expres de legislația română”.
Sesizarea SOS, AUR și POT la CCR legată de această lege poate fi accesată AICI.
Astfel, cele trei formațiuni politice susțin, în textul sesizării, că există reglementare în legislația actuală, respectiv legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul Romââniei, actualizată la data de 9 iulie 2015, Lege care constituie cadrul general privind condițiile în care forțele armate străine pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau tranzita teritoriul României.
Totodată, prin Legea nr.121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului română, se reglementează condiţiile în care forțele armate ale României participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.
De asemenea, Legea nr.122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Nationale şi de forţele armate străine pe teritoriul României reglementează deţinerea, portul, folosirea armelor, a dispozitivelor militare şi a munițiilor din Înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, cât și utilizarea forţei şi regimul juridic al transportului, deţinerii, portului şi folosirii armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor de către membrii forţelor armate străine pe teritoriul României.
„În acest context, având în vedere actele nomative existente, considerăm că nu serveşte interesului public şi nu este este oportună adoptarea unor noi acte nomative cu privire la cadrul legal pentru derularea, de către forțele armate române, pe timp de pace, individual, în cadru aliat sau de coaliție, a unor misiuni și operațiuni pe teritoriul statului român”, mai explică partidele, în sesizarea la CCR.
„Constatăm că este o suprapunere de reglementare, ceea ce încalcă principiile instituite prin 291/2007 şi Legea nr.12/2011, vizând aceeaşi problematică, ceea ce va detemina dificultăţi În procesul de aplicare şi va atrage un caracter deficitar şi imprevizibil al legislaţiei în această materie. În acest fel, se încalcă principiul previzibilității și calității legii, de sorginte europeană, reflectat și în jurisprudența Curții Constituționale a României. Acest lucru e cu atât mai grav, cu cât ne raportăm la apărarea țării”, adaugă sursa citată.
Prin prevederile legii sesizate la CCR, „transferul de autoritate și exercitarea de misiuni și operațiuni militare pentru statul român se vor putea exercita de către comandați ai forțelor armate aliate sau alte autorități militare ale statelor participante”, iar „funcțiile și demnitățile publice civile sau militare, se poat exercita de persoane care au cetățenie română” care „se supun obligației de fidelitate față de țară, în care scop depun jurământul prevăzut de lege”.
„Toate aceste subiecte de drept exercită o funcție militară, contrar prevederilor constituționale mai sus menționate, care impun condiția cetățeniloe, obligația de fidelitate și depunerea jurământului”, mai argumentează partidele care au sesizat legea la Curtea Constituțională.
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, decizional, proiectul privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României și inițiativa legislativă privind controlul utilizării spațiului aerian și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul țării noastre.
AUR, POT și SOS nu au fost de acord cu niciunul dintre cele două legi și au invocat „încălcarea principiului suveranității”.
Editor : Ana Petrescu
