Curtea Supremă a SUA a permis marţi administraţiei preşedintelui Donald Trump să reia, cel puţin pentru o perioadă, expulzarea imigranţilor către alte ţări decât cele de origine, fără a le oferi acestora şansa de a demonstra pericolele la care ar putea fi expuşi, consolidând astfel un instrument pe care administraţia sa l-a folosit pentru expulzări rapide, ca parte a campaniei sale de combatere a imigraţiei, relatează Reuters.
Curtea a admis solicitarea de urgenţă a Departamentului Justiţiei de a suspenda hotărârea judecătorului federal Brian Murphy din Boston, care a declarat că politica Departamentului Securităţii Interne de a expulza imigranţii către aşa-numitele ţări terţe este ilegală.
De asemenea, Curtea a acceptat să audieze argumentele părţilor implicate în litigiu în luna decembrie, urmând ca ulterior să se pronunţe cu o hotărâre oficială cu privire la această politică.
Curtea are o majoritate conservatoare de 6 la 3. Cei trei judecători liberali ai acesteia au exprimat o opinie separată faţă de decizia de a permite reluarea imediată a expulzărilor până la soluţionarea definitivă a litigiului.
Hotărârea judecătorului Murphy a fost pronunţată în cadrul unui proces colectiv intentat de grupuri de apărare a drepturilor imigranţilor în numele imigranţilor care doreau să împiedice guvernul SUA să îi trimită în ţări terţe fără notificare prealabilă şi fără şansa de a invoca prejudiciile la care ar putea fi expuşi.
Peste 25.000 de migranţi au fost expulzaţi în 29 de ţări în cadrul politicii implementate anul trecut, potrivit unui bilanţ realizat de grupurile pentru drepturile omului, marea majoritate fiind trimişi în Mexic.
Această politică face parte dintr-o serie de măsuri pe care administraţia le-a luat în vederea atingerii obiectivului lui Trump privind expulzările în masă. Preşedintele republican a impus o represiune radicală asupra imigraţiei – una dintre priorităţile sale principale – de când s-a întors la putere anul trecut.
Administraţia a efectuat deportări către ţări terţe precum Sudanul de Sud, o ţară instabilă din punct de vedere politic, pe care Departamentul de Stat al SUA îi îndeamnă pe americani să o evite din cauza riscurilor de criminalitate, răpire şi conflict armat, precum şi către Uganda, Guineea Ecuatorială, Liberia, Republica Centrafricană şi alte ţări.
Consilierul general al Departamentului Securităţii Interne, James Percival, a salutat decizia instanţei. „O zi proastă atât pentru imigranţii ilegali cu antecedente penale, cât şi pentru activiştii care susţin deschiderea frontierelor”, a scris Percival pe reţelele sociale.
Trina Realmuto, avocată a reclamanţilor din cadrul Alianţei Naţionale pentru Litigii în Materie de Imigraţie, a declarat că instanţa „a permis administraţiei să reia trimiterea persoanelor către ţări terţe unde se confruntă cu persecuţie sau tortură. Acesta este un rezultat devastator pentru persoanele care ar putea fi urcate într-un avion înainte de a primi vreo notificare sau de a avea ocazia să depună o contestaţie pe motiv de temeri”, a comentat ea.
În februarie, judecătorul Murphy a hotărât că politica încalcă procedurile legii privind imigraţia şi garanţiile unui proces echitabil prevăzute de al cincilea amendament al Constituţiei SUA. Un proces echitabil impune, în general, ca guvernul să ofere o notificare şi posibilitatea unei audieri înainte de a lua anumite măsuri adverse.
Curtea Supremă, care a aprobat o serie de politici de imigraţie intransigente ale lui Trump, s-a pronunţat anterior în favoarea administraţiei în cadrul contestaţiei juridice, suspendând o ordonanţă preliminară emisă anterior de Murphy în acest caz, care oprea expulzările. Într-o altă victorie pentru administraţie, Curtea Supremă a ridicat ulterior restricţiile impuse de judecător pentru a proteja un grup de bărbaţi care urmau să fie trimişi în Sudanul de Sud.
Cazul a început în 2025, după ce Departamentul Securităţii Interne a luat măsuri pentru a intensifica expulzările imigranţilor care nu pot fi returnaţi în nicio ţară menţionată în ordinele lor de expulzare.
EXPULZARE RAPIDĂ
Politica prevedea că imigranţii pot fi expulzaţi rapid fără notificare prealabilă către ţările terţe care au oferit asigurări diplomatice credibile că nu vor persecuta sau tortura persoanele respective. În cazul ţărilor care nu au oferit astfel de asigurări, persoanele deportate urmau să fie informate cu privire la destinaţia lor, iar autorităţile americane urmau să evalueze probabilitatea de persecuţie sau tortură numai dacă persoana în cauză îşi exprima singură astfel de temeri.
În cererea de urgenţă adresată Curţii Supreme, Departamentul de Justiţie a afirmat că expulzările către ţări terţe reprezintă „un instrument esenţial pentru îndepărtarea anumitor străini, inclusiv a unora dintre cei mai periculoşi străini cu antecedente penale”.
Însă atât Murphy, cât şi criticii administraţiei au afirmat că această politică vizează şi migranţii cărora li s-a acordat protecţie juridică împotriva returnării în ţările lor de origine.
Politica a dus la transferul ilegal de către ţările terţe al persoanelor expulzate înapoi în ţările lor de origine, deşi SUA le acordaseră deja protecţie, în timp ce alţii au fost bătuţi, agresaţi sexual, reţinuţi sau au dispărut, au afirmat reclamanţii într-o plângere depusă la instanţă.
Administraţia ignoră „prejudiciul semnificativ care rezultă din deportarea a mii de rezidenţi de lungă durată în SUA, mulţi dintre ei fără antecedente penale, către ţări terţe, fără a ţine seama de persecuţia sau tortura la care sunt expuşi acolo”, au afirmat reclamanţii.
Curtea de Apel a Primului Circuit al SUA, cu sediul în Boston, a confirmat, pe 18 septembrie, cea mai mare parte a hotărârii judecătorului.
Cazul a fost intens contestat încă de la început şi a inclus concluziile judecătorului Murphy potrivit cărora administraţia „a încălcat în mod repetat sau a încercat să încalce” ordinele sale. În 2025, Murphy a constatat că administraţia încălcase un alt ordin emis de el, care impunea măsuri suplimentare înainte de a încerca să trimită un grup de imigranţi în Sudanul de Sud.