Deși peste 500.000 de cetățeni au, în prezent, cărți electronice de identitate, în unele instituții din România nu pot fi accesate datele stocate pe aceste documente, pentru că nu există aparate specifice. Un cititor a semnalat pentru Digi24.ro că Direcția Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 al Capitalei i-a refuzat folosirea cărții electronice de identitate. Ministerul de Interne (MAI) a transmis, într-un răspuns, că achiziția aparatelor este în responsabilitatea fiecărei instituții în parte.
Pe 1 septembrie, un cititor ne-a semnalat că la Direcția de Taxe și Impozite Locale a Sectorului 3 „cetățenilor li s-a refuzat folosirea cărții electronice de identitate, pe motiv că instituția nu are cititor de cip”.
Acest lucru se întâmplă în condițiile în care, la nivel național, au fost eliberate peste 500.000 de carduri electronice de identitate, iar municipiul București a început să le emită din 24 aprilie.
„În mod absurd, oamenilor li se cere dovada tipărită a adresei de domiciliu, deși aceasta este deja stocată digital pe cipul Cărții Electronice de Identitate (…) Situația generează birocrație suplimentară, discriminare și pierdere de timp, afectând în special persoanele în vârstă sau vulnerabile”, a subliniat acesta, printr-o sesizare trimisă redacției Digi24.ro.
Implementarea noii cărți de identitate electronică a fost anunțată de acum patru ani, însă există instituții publice care încă nu au achiziționat cititoare de carduri, după cum reiese inclusiv din sesizarea trimisă de cititorul Digi24.ro.
- Noua carte electronică de identitate conține, la vedere, date personale (nume, prenume, sex, cetățenie, anul nașterii, CNP), numărul, data expirării, data emiterii și autoritatea emitentă sau semnătura titularului.
- Ulterior, pe cip sunt stocate, pe lângă datele personale, date precum: numele părinților, locul nașterii, certificate pentru semnătură electronică, imaginea facială, amprentele, adresa de domiciliu și adresa de reședință.
MAI susține că fiecare instituție trebuie să cumpere cititoare de carduri
Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Ministerul de Interne (MAI) subliniază că echipamentele și programele informatice necesare pentru citirea cărților electronice de identitate trebuie să fie cumpărate de fiecare autoritate publică centrală și locală în parte, dar și de către serviciile județene.
MAI a subliniat că nu „are competențe legale sau atribuții privind dotarea instituțiilor publice cu echipamente compatibile cu noul document”.
„Responsabilitatea adaptării infrastructurii informatice revine instituțiilor care solicită informațiile regăsite pe suportul electronic de stocare al CEI, cu atât mai mult cu cât, prin implementarea CEI, se urmărește facilitarea interacțiunii cetățeanului cu instituțiile publice”, a mai subliniat MAI.
Pentru citirea adresei de pe cartea electronică de identitate, autoritățile publice au nevoie de un cititor de carduri (care poate fi integrat în laptop sau să fie conectat extern) și de o aplicație dedicată.
Aplicația se numește IDPLUGMANAGER și, odată instalată, îți permite următoarele:
- Se pot vizualiza informațiile personale înscrise pe CEI – inclusiv domiciliul și reședința;
- Se pot semna electronic documente;
- Se pot vizualiza informații înscrise în certificatele digitale emise de MAI, stocate pe CEI;
- Se poate realiza autentificarea în sistemele informatice ale statului;
Ministerul de Interne a mai subliniat că, prin intermediul Direcției Generale de Evidență a Populației, și-a manifestat „deschiderea de a colabora pentru sprijin tehnic sau clarificări” pentru a asigura „o bună funcționalitate a noilor documente de identitate”.
Ce s-a întâmplat în practică
Pe 3 septembrie, Digi24.ro a cerut Primăriei Sectorului 3 să comunice dacă a cumpărat cititoare de carduri, însă nu a primit un răspuns până în prezent.
În același timp, Digi24.ro a întrebat mai multe primării din țară (cele de sectoare din București și primăriile din Constanța, Iași sau Timișoara) dacă au astfel de aparate.
Un răspuns rapid a venit în aceeași zi de la Primăria Sectorului 6, care a transmis, scurt, că „există cititoare pentru cărți electronice de identitate” în cadrul acestei unități administrativ-teritoriale. Acest lucru reiese și din SEAP.
Primăria Sectorului 5 a subliniat că a achiziționat „o serie de cititoare de carduri pentru noile cărți de identitate cu cip, iar o nouă tranșă este în curs de achiziție”.
- Primăria Sectorului 5 a subliniat că are cititoare de card și la nivelul Direcției Generale de Evidența Persoanelor, Direcției Impozite și Taxe Locale (5 cititoare) și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (15 cititoare).
Și Primăria Municipiului Iași a transmis pentru Digi24.ro că instituțiile subordonate „au achiziționat cititoare pentru noile documente de identitate”.
Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 1, Primăria Sectorului 4 și Primăria Municipiului Constanța au transmis că vor răspunde în 30 de zile la solicitarea Digi24.ro, trimisă pe 3 septembrie.
În paralel, Digi24.ro a analizat și achizițiile de cititoare de carduri existente în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) pentru anii 2024 și 2025.
- Încă de la început, e important de menționat că din Primăriile interpelate de Digi24.ro, doar Primăria Timișoara apare cu o achiziție de cititoare pentru cardurile electronice de identitate, finalizată în 26 august.
- Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4, Primăria Sectorului 2, Primăria Sectorului 1 și nici instituțiile din subordine nu apar cu achiziții de acest tip în SEAP.
- În cazul Municipiului Constanța, am identificat achiziții de cititoare de carduri demarate de Direcția de Asistență Socială sau direcția taxe și impozite.
Analiza Digi24.ro arată că între ianuarie și septembrie 2025 au existat aproximativ 400 de achiziții directe care conțin cuvintele-cheie „cititor” și „identitate”.
- Cele mai multe astfel de achiziții au avut loc între mai și septembrie.
- Cele mai multe dintre achiziții au fost făcute de primării de comune (sau orașe/municipii cu un număr redus de locuitori) sau spitale (care au nevoie de cititoare de carduri și pentru cardul de sănătate).
Printre primării de orașe sau municipii mari, dar și consilii județene care au achiziționat cititoare de carduri în anul 2025 se numără:
- Primăria Orașului Pantelimon (lfov), Primăria Orașului Azuga, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Consiliul Județean Ilfov, Primăria Timișoara, Primăria Municipiului Suceava, Primăria Municipiului Satu Mare, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe.
Pe lângă primării, am identificat mai multe Direcții de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) care au cumpărat cititoare de carduri, cum ar fi cele din Galați, Prahova, Vrancea, Timișoara, Constanța, Bacău, Caraș-Severin, Călărași, Sibiu, Târgu Mureș, Buzău, Bihor, Covasna, Maramureș sau Teleorman.
În cazul direcțiilor/serviciilor fiscale locale care au cumpărat cititoare de carduri, le-am identificat pe cele din Sibiu, Galați, Constanța sau Ploiești.
Alte instituții care au cumpărat cititoare de carduri electronice de identitate sunt: Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Iași, Inspectoratul de Jandarmi Vaslui, Universitatea Craiova, Compania Națională Imprimeria Națională, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sau Tribunalul Neamț.
Alternativa oferită de MAI
Ministerul de Interne a început să emită primele cărți electronice de identitate din 20 martie 2025, în județul Cluj. Au urmat municipiile București, Oradea, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași și Constanța, pe 24 aprilie.
Programul s-a extins în Ilfov, Bihor, Timișoara, Dolj, Brașov, Iași și Constanța în 20 mai, iar din 28 mai s-a demarat „extinderea națională”. În prezent, au fost eliberate peste 500.000 de cărți electronice de identitate.
În condițiile în care încă există instituții care nu au cititoare de carduri, Ministerul de Interne a oferit o alternativă:
„Poți obține rapid și simplu un certificat de atestare a domiciliului, valabil în format digital, de câte ori ai nevoie, direct de pe HUB-ul MAI”, susține MAI. Documentul poate fi obținut de aici.
