Economia zonei euro a înregistrat o creştere de 0,4% în trimestrul al treilea din 2026, în încetinire faţă de avansul de 0,6% din trimestrul precedent, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Eurostat, transmite CNBC. Rezultatul a depăşit totuşi estimările economiştilor consultaţi de Reuters, care anticipau o creştere de numai 0,2%.
Franţa, a doua economie a zonei euro, a înregistrat o contracţie neaşteptată de 0,1% în perioada iulie-septembrie, pe fondul agravării crizei politice şi bugetare. Costurile de împrumut ale statului francez au crescut, în timp ce investitorii sunt tot mai preocupaţi de deficitul bugetar ridicat şi de acumularea datoriei publice. Situaţia este complicată de protestele naţionale împotriva costului vieţii, care au degenerat în unele cazuri în confruntări violente.
Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a consemnat o creştere modestă de 0,2%, în timp ce Italia a stagnat. În schimb, economia Spaniei a avansat cu 0,6%, susţinută de cererea internă, turism şi evoluţia productivităţii, în pofida protestelor legate de costul locuinţelor şi al vieţii.
Irlanda a raportat o creştere economică de 5,5%, însă datele sale privind produsul intern brut sunt caracterizate de o volatilitate ridicată, din cauza ponderii importante a companiilor multinaţionale care îşi înregistrează acolo activităţile financiare.
Datele Eurostat au fost publicate la o zi după ce Banca Centrală Europeană a decis să menţină dobânzile neschimbate. Instituţia a apreciat că scumpirea energiei nu a generat încă efecte inflaţioniste secundare semnificative în economie, dar a avertizat că riscurile la adresa creşterii economice s-au accentuat. Analiştii consideră că BCE ar putea majora din nou dobânzile în decembrie, dacă presiunile asupra preţurilor persistă.
Joe Nellis, director de cercetare economică la firma de consultanţă MHA, a declarat că zona euro demonstrează o rezilienţă neaşteptată într-un context economic şi geopolitic dificil. El a avertizat însă că această evoluţie poate ascunde probleme structurale persistente, precum productivitatea redusă, investiţiile insuficiente, presiunile demografice şi deteriorarea competitivităţii industriale.
Perspectivele pentru 2027 rămân incerte, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit analistului, dacă această criză nu se va încheia în viitorul apropiat, creşterea costurilor energiei şi transporturilor va pune presiuni suplimentare asupra bugetelor gospodăriilor europene, într-o perioadă în care încrederea consumatorilor este deja scăzută.