Tendinţele pieţei de energie electrică se schimbă în toată lumea. Tehnologiile noi pentru surse regenerabile cresc rapid şi modalităţile clasice, cum ar fi centralele electrice tradiţionale, sunt uşor-uşor scoase din uz. Investiţiile în tranziţia energetică au un potenţial pe termen foarte lung. România are numai avantaje în acest domeniu, dar încă nu profită de ele pe deplin. Nawaf Salameh conduce unul dintre cele mai mari grupuri de investiţii în energie din ţară. Discutăm împreună despre greşelile care trebuie corectate, astfel încât să putem deveni cu adevărat un mare exportator energetic.
Cristina Cileacu: Nawaf Salameh, președintele fondator al Family Offices, bine ați venit la Pașaport diplomatic!
Nawaf Salameh: Bine v-am găsit, mulțumesc pentru invitație.
Avem resurse, ne mai trebuie un plan
Dintre statele Uniunii Europene, România a avut în mod obișnuit mai puțină nevoie de importuri de energie, pentru că are propriile resurse. Și în prezent, energia electrică a țării se bazează pe un amestec echilibrat de producție. Avem în continuare clasicele surse de cărbune, energie hidroelectrică, gaz, energie nucleară, dar și resursele mai recente de energie eoliană și solară. La această varietate de producție se adaugă și noile investiții în reactoare nucleare modulare mici, un domeniu în care sunt planuri mari, care au acest deceniu ca termen de punere în funcțiune. Proiectul Neptun Deep, care înseamnă practic exploatarea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră, începe să treacă de la stadiul de schiță la cel de construcție. Când sondele vor fi funcționale, România are șansa să se transforme în cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană. Până atunci, continuăm să importăm energie. Deși avem o capacitate instalată oficială mare, sistemul furnizează putere cam la jumătate din nevoile pieții, pentru că majoritatea unităților de producție sunt destul de vechi.
Cristina Cileacu: Unul dintre domeniile în care investiți este cel al energiei și am observat cu toții că după ce rușii au atacat Ucraina, Europa a devenit mult mai conștientă de faptul că trebuie să și diversifice resursele de energie. România este avantajată pentru că, pe de o parte avem propriile resurse, pe de altă parte investim astfel încât să să avem mai multe, să primim și de la alții. Ne ajută foarte tare și poziția geografică, pentru că noi putem fi o legătură între Europa, Orientul Mijlociu și Caucaz. Profităm de această poziție?
Nawaf Salameh: Eu cred că da și nu. Profitam, da și nu. Noi știm foarte bine, orice regim autoritar folosește energia sau materia primă pe care o are, o deține, resursele pe care le deține pentru a influența și a-și face jocul în afara țării sale. Rușii l-au făcut tot timpul, de când au existat ei ca stat, totdeauna și-au folosit de energia ca să fie ca o armă, ca o armă economică împotriva Vestului și împotriva țării vecine, mai ales. Noi, ca țară, nu suntem independenți 100% de gazul rusesc. O parte importăm sau am neglijat noi, cu intenția sau rea intenția să nu ne folosim de surse proprii, ca sa fim independenți de importuri. Deci România, dacă se apuca și făcea marea descoperire care există și de care se știe de ani de zile, în Marea Neagră și era folosită, România exporta azi gaz ca Norvegia. Deci eu cred că a fost neglijat şi din cauza asta România da, făcând un calcul la rece, România nu are nevoie, ba din contră, poate să exporte energie. Dar nu profităm, ca sa fiu sincer, nu profităm și nu profităm, mai ales că acum Europa s-a trezit și a văzut că rușii și alte regimuri autoritare folosesc energia împotriva intereselor țării respective, împotriva Europei. Europa a cazut în capcana rușilor, luând acest gaz la un preț … unele țări nici nu plăteau prețul și făceau schimburi cu de toate. Au căzut în capcana lor și acum s-au văzut. Nu numai cu ei suntem în capcană, avem o dificultate, anumite economii s-au distrus bazându-se 100% pe gazul rusesc. Cazul Germaniei, care este un caz care deja se învață la universități, un caz în care, de la o țară cu o economie foarte sus, s-a bazat pe gaz ieftin, fară valoare și atunci când a trebuit să pună și adaosul, să i se pună cât costă, atunci a căzut toată economia.
Un atu în relația României cu SUA
Cristina Cileacu: Una dintre investițiile pe care le aveți în România este un terminal de gaz din Portul Constanța și atunci când ați anunțat public această investiție, și aici dați-mi voie să vă citez, ați spus că această investiție ajută, evident, România, securitatea energetică a României, dar și legătura cu Statele Unite. Cum adică?
Nawaf Salameh: Ca grup am început din ’97 să investim în energie și am început în energie regenerabilă. La vremea respectivă era doar solară și vânt, acum au intrat în joc și stocare, a intrat și hidrogenul, au intrat mai multe și hidro a devenit mai mai exotic, și mai atractiv, chiar dacă România a avut tot timpul hidro și noi am început cu aceasta. Deci întrebarea noastră către o așa- zisă energie de tranzit, precum gazul, fie că este GPL sau LNG, este de tranzit, ca să se ajungă la energie verde? A fost o decizie strategică, în completare cu strategia statul nostru român. Eu, ca om de afaceri, nu prea fac afacerile de schimb, în care a muta o sumă de bani dintr-un loc în alt loc înseamnă să fac profit. Sunt toate afaceri strategice, în aliniere cu strategia statului, deci niciodată nu vor face o afacere care este împotriva strategiei țării mele. Oricum, grupul nostru are o structură în care tot ce scoate profit anual jumatate se reinvestește în același business, 40% merge către strategie și către viiitor. Și atunci, pentru mine, energia de tranziție, care este gazul, este strategică și este ceva pe care în viitor nu îl putem neglija, nu putem să-l lăsăm la o parte și de aceea am intrat în acest domeniu. Toate firmele mele din România au două direcții, unele pe producție și atunci sunt făcute cu capacitatea de a acoperi piața globală, când facem produse întotdeauna noi, pe când ne ducem pe producție, nu vrem ca să acoperim produse cu cererea la peste 200 de țări și atunci ea este pendulat. Când este vorba de alte produse strategice, cum este energia, atunci, imediat ne gândim sa devină hub. Este fie habit, lucru care toți liderii României își doresc. Îi doresc. Și a dorit o și înainte de 90. Toată lumea și-a dorit ca România să fie un hub, că este un hub, dar nu știm cum să punem în practică, adică toți ne dorim, ea este, dar nu știm cum se pune în practică.
A fi sau a nu fi un hub energetic
Planurile României de a deveni un hub de energie pentru Europa sunt încă la stadiul de intenție, deși direcția este bună. Chiar dacă toate elementele pentru a fi un centru de livrare a energiei măcar pentru regiune, dacă nu pentru mare parte din blocul comunitar sunt prezente, ne lipsește structura pe care să le integrăm. Investițiile în capacițățile de stocare a energies și în conductele de transport de gaz sunt încă reduse.Se poate vorbi și de lipsă de viziune sau voință politică, însă este mai puțin important a cui este vina, mai întâi este nevoie de rezolvarea acestei uriașe probleme.
Cristina Cileacu: Și vi se pare că s-a schimbat puțin această atitudine de când au început rușii războiul din Ucraina? Pentru că, exact cum spuneți, toată lumea își dorește să fie aici un hub de energie și nu numai un hub de energie. Suntem datorită poziției geografice putem să avem foarte multe avantaje de care încă nu profităm, dar în privința energiei, având în vedere că avem resurse și că pare că începe să avem un fel de strategie, vi se pare că se schimbă ceva sau este doar o impresie?
Nawaf Salameh: E o impresie, nu s-a schimbat nimic și mai ales că noi, românii, avem încă două obligații în afară de țara noastră. Noi avem obligația ca țară vecină, membru NATO, membru al Uniunii Europene, să ajutam Ucraina și atunci energetic Ucraina se bazează pe noi, nu mai zic de Moldova, care se bazează pe noi 100% . Și încă ceva, suntem și țara care are capacități mari de a produce energie și multe conducte, datorită sistemului de interconectare între țarile regiune. Atunci România devine o țară atractivă, cazul grecilor care au cumparat distribuţia de la Enel, ca sa poată instala capacitați mari de energie, ca să le exporte în Grecia, pentru că şi Grecia importă 30% din capacitățile de care are nevoie. Deci România este într-un centru, dar și produce nu doar logistic, că avem și această conectare între țări. Și atunci aici vine firma, construieşte o capacitate foarte mare și exportă mai departe. Acest lucru care este benefic pentru Romania pentru că devine cu adevărat…adică alții ne folosesc ca hub, noi înșine nu știm să ne transformăm în hub. La anul, este foarte clar nu se mai permite nicio sursă de gaz de la ruși, mai puțin două țări care sunt excepții, Ungaria și Bulgaria. Bun, noi România la anul de unde luam gaz? Nu se știe. Suntem în luna noiembrie și nu știm, România la anul, de unde ia gazul. Din Kazahstan? Este gazul din Kazahstan sau e gaz rusesc vopsit? Sau cum spun unii, amestecat? blended zic de blended. Se găsește la uscat, nu se găsește la la gaz. Știm foarte bine orice analiză care se face în laborator află care este sursa gazului și de unde vine exact și câte procente, dacă este în amestec. Repet, alții se folosesc de țara noastra, noi nu suntem în stare.
Cristina Cileacu: Dar de ce credeți că nu suntem în stare?
Nawaf Salameh: Este o ruptură între stat și firme. Noi avem firmele românești, în primul rând, nu au nicio pârghie legală. Au voie să iasă în afara României, dar astăzi, de exemplu, dacă ne uităm la alte țări, cum e Polonia sau cum e Cehia, sau Slovacia, Slovenia au program de taxare prin care împing firmele lor sa investească în afara țării lor. Și atunci, profitul reinvestit în afara țării lor este scutit (n.r. de taxe), la noi nu este scutit. Deci la noi, ca să poți să ieși în afara României să investești, trebuie să iei dividente. Băncile noastre refuză să investească, spun te ajut să faci mii de fabrici în România, dar în afara României nu. Sau îți cer să îți riști businessul care merge bine în România, ca să ajuți businessul din afară. Deci noi astăzi pur și simplu nu exista acestea. Și atunci nu ai firme românești puternice, în afara României. Păi atunci cum vrei să facă România, să faci business regional, când tu nu poți să faci o investiție în Bulgaria. Nu export, tu te duci și faci investiții. Noi, ca terminal (n.r. de gaz), normal, în Europa trebuie să mai avem încă două-trei terminale. Cum să reinvestesc? Trebuie să fac profit aici, să dau 16% sau 10%, să iau dividendele și să ma duc cu ele să investesc în afară. E o ruptură gravă între stat și firmele românești pentru abordarea externă. Nu, lasă exportul, nu mai există export. Există distribuție regională. Noi, în grup, de ani de zile am interzis cuvântul export. Noi nu exportăm, noi avem o distribuție regională, europeană și transatlantică și globală. Noi nu avem cuvântul export, pentru că marfa circulă foarte liberă între țări. Nu mai există aceste mari operațiuni, să spunem că este export. Nu este export. Și atunci trebuie urgent statul să copieze, să se uite la polonezi, la cehi cum fac ei ca să creeze firme. De ce polonezii au firme foarte puternice în afară Poloniei? Sau cehii, sau alții?
România, lider regional – încă un vis
Cristina Cileacu: Din perspectiva și din experiența dumnevoastră, pentru că noi avem deja suntem o democrație tânără? Da, am trecut prin foarte multe ca țară. Vedeți măcar o intenție ca aceste lucruri să se schimbe?
Nawaf Salameh: Nu.
Cristina Cileacu: Deloc? Categoric.
Nawaf Salameh: Nu. Nu se schimbă de ce? Această ruptură este foarte ușor… nu fiecare lider, domnule, eu plec cu un avion plin cu oameni de afaceri. Nu. Tu, ca oficial, când te duci într-o țară, ești obligat să vizitezi o firmă care investește acolo, după ce ai ajutat-o să iasă din țară să facă investiții. Ești obligat să te duci să vizitezi. E obligat ambasadorul din țara respectivă, dacă firma românescă are probleme, să sară în ajutor, cum fac ambasadorii europeni la noi în România. Nu te amesteci și spui ăla n-a plătit taxe. Nu e treaba ta, tu nu ești angajat la stat, la ANAF, tu, ministrul, tu, prim-ministru, tu, președinte. Tu nu ești angajat la ANAF să spui are sau n-are taxe. Tu reprezinți firmele. Reprezinți o firmă care are 10 mii de oameni, că are în fruntea ei un escroc, aia este altceva, e o persoană. Să nu mai discutăm de persoane. Noi avem un mare amestec cu persoane. E respectiva persoană. Nu, e instituție.De ce americanii reușesc? Pentru că au un mare respect pentru instituție, nu pentru persoane. Și atunci noi, dacă nu ajungem să respectăm instituțiile și să lăsăm instituțiile să își facă treaba… Eu sunt președintele, am luat 10 sectoare, top 10 , le au cu mine și mă duc să investească acolo. Eu mă duc să semnez tratate. Nu mă duc eu ca președinte cu 100 de oameni de afaceri care vor să vândă marfa unei țari. Nu. Mă duc și discut cu ei și vin: am semnat, toate firmele vor face investiții de 200 milioane de euro. Dar eu, ca președinte, vorbesc deja cu ministrul de finanțe, cu băncile ca să-i finanțeze afacerea. Că oamenii vin cu 10% banii lor, restul trebuie ca statul să finanțeze și atunci te duci tu, prim-ministru sau președinte și spui am venit în această țară cu 100 de oameni de afaceri, cum fac francezii, și am semnat acorduri de atâția bani. Nu iau cu mine oameni pentru ce? Să exporte? Ce să exporte?
„Joacă tare sau du-te acasă”
Cristina Cileacu:Aveți discuții cu oficialii din România, nu contează de care culoare politică pe aceste teme. Vi se pare că cineva vă și ascultă?
Nawaf Salameh: Noi avem ca PIB în România aproape un miliard de euro pe zi. Cam atât este PIB-ul României. Discutam cu oficiali al ministerului finanțelor și zic da, îmi aduc aminte, Grecia, pe vremuri, avea dublu sau triplu PIB-ul nostru, acum e la jumătate. Cifra de afaceri în România am înțeles că nu este doar un miliard pe zi, este cam două miliarde pe zi. OK. Asta înseamnă că noi, în câțiva ani de zile, cu pași siguri, putem să fim cea mai puternică economie a Europei. Dar cum să faci asta? Ca să faci asta, trebuie să ai zeci de firme puternice la nivel european măcar. Noi trebuie să mișcăm în sistemul economic și să ajutăm să se creeze firme puternice la nivel regional, să investească peste tot. Când te duci în Bulgaria să auzi că sunt zece mii de firme puternice, nu zece mii care au făcut înmatriculare pentru mașini, că e mai ieftin decât România. Adică să nu apeleze oamenii la altă țară, doar ca să scape de o taxă. Nu. Trebuie să se ducă acolo pentru că este investiție. Repet, eu am nevoie să fac două-trei terminale (n.r. de gaz) ca să devin jucător regional. Cum să fac asta? Eu investesc strategic. De ce fac asta, pentru că investesc pentru următoarele generații, nu doar pentru mine.Acest lucru este o completare. Ai două chestii, statul ori preia firmele și le face și le conduce strategic, corect, sau le lasă oamenilor de afaceri, care investesc strategic să le conducă. Una din două. Nu putem să fim amestecați. Noi avem totul, dar avem puzzel-ul pus greșit. Deci nu ne trebuie alte taxe. Nu trebuie să reducem taxele, noi avem taxe foarte bune, 16% sunt taxe perfecte. Și atunci trebuie doar puzzel-ul mutat și pus corect, să arate bine.
România și noua eră Trump
Rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA ridică o întrebare: cum va influența prezenţa lui Donald Trump din nou la Casa Albă, relațiile cu diferite state, inclusiv pe cea cu România? Statele Unite sunt super-puterea mondială și bunul mers al lumii depinde în mare parte de deciziile politice ale Washingtonului. Însă, legătura unui stat cu SUA este de fiecare dată cu sens dublu, pentru că ești mai puternic dacă și partenerii tăi sunt puternici și sunt în măsură să aibă propriile planuri clare.
Cristina Cileacu: Facem acest interviu înainte de a ști rezultatul alegerilor din Statele Unite. Sunteți foarte conectat cu Statele Unite și bineînțeles că întreaga Europă și-a făcut două tipuri de scenariu, în funcție de cine anume va fi următorul președinte al Statelor Unite. Cum va afecta România, repet, neștiind acum rezultatul, pentru că e foarte strâns probabil, orice variantă de președinte va fi în SUA?
Nawaf Salameh: Voi răspunde în trei calități. Una este în calitate de om care petrece cel puțin 30% din timp în State, având copiii care învață acolo și sunt alaturi de ei, fac schimb eu cu nevasta mea să fim alături de ei. În calitate de investitor mare în Statele Unite ale Americii, în producție și în distribuție și fac în calitate de cetățean român, cetățean european. Eu cred că astăzi americanii, în sfârșit, i-am simțit prin interviuri simple, pe care le văd pe toate canalele de comunicare ale Americii care spun nu ne place de Trump, nu vrem să auzim de el, îl jignesc, dar programul lui îl votăm. Pentru noi, legăturile noastre istorice, prin NATO, strategice, economice, la care încerc să pun și eu umărul să fie mai puternice, nu ne interesează cine iese președintele.
Cristina Cileacu: Deci va fi la fel.
Nawaf Salameh: Noi continuăm, trebuie să continuăm să ne intereseze de noi înșine, nouă ne trebuie firme romanești puternice, ca să poată să vină firmele americane să se asocieze cu noi, nu să se ducă în Polonia, să se asocieze și după aceea vine firma din Polonia cu asociatul american și fac investiție în România. Asta e problema noastră, dacă îi vrem pe americani comercial, trebuie să ne creăm firme puternice, nu paravan, și așa au promis toți că ne scapă de șmecheri și de șmecherii. Se vede acum, adică vezi un om care nu are nimic o lună de zile și brusc face ceva afaceri de 100 de milioane de euro.
Crisina Cileacu: Prin magie, da.
Nawaf Salameh: Păi da, şi magia asta hai să o facem toţi atunci, nu doar unii, să fie folosită de toată lumea. Eu cred ca americanii înțeleg, pe ultima sută de metri, înțeleg care-i mai bun. Dacă programul oferit de doamna (n.r. Kamala Harris), dacă vorbim despre doamne şi domni, este bun pentru americani, atunci va fi ales. Dacă programul oferit de domnul (n.r. Donald Trump) va fi bun pentru americani, el va fi ales. E problema lor.
Cristina Cileacu: Nawaf Salameh, vă mulțumesc mult pentru acest interviu.
Nawaf Salameh: Și eu la fel, vă mulțumesc pentru invitație.
