Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, ar putea primi permisiunea de a investi în mari companii occidentale din industria de apărare, inclusiv Lockheed Martin, Boeing şi Airbus, în urma unei propuneri de modificare a regulilor etice care îi guvernează investiţiile, relatează CNBC.
Fondul, evaluat la aproximativ 2.300 de miliarde de dolari, deţine participaţii reprezentând circa 1,5% din companiile cotate la bursă la nivel mondial.
Comitetul independent Gjedrem, însărcinat să revizuiască regulile de investiţii, a recomandat joi relaxarea restricţiilor privind producătorii de armament nuclear. În prezent, fondul nu poate investi în companii precum Airbus, BAE Systems, Boeing şi Lockheed Martin, din cauza implicării acestora în producţia de arme nucleare. Noua propunere ar permite investiţiile în companii din statele recunoscute drept puteri nucleare prin Tratatul de Neproliferare Nucleară, dacă acestea sunt aliate ale Norvegiei.
Comitetul consideră că deteriorarea situaţiei geopolitice şi conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu impun reevaluarea cadrului etic. Raportul recomandă inclusiv eliminarea obligaţiei de a analiza dacă armamentul produs de companiile respective este utilizat de state în conformitate cu dreptul internaţional umanitar. Fondul deţine deja participaţii în unele companii de apărare, inclusiv 2,3% din Rheinmetall şi 1,5% din Leonardo.
Revizuirea regulilor intervine şi după tensiunile diplomatice provocate de retragerea fondului din anumite companii americane şi israeliene. În 2025, Washingtonul a criticat decizia de a renunţa la investiţiile în Caterpillar şi cinci bănci israeliene, adoptată pe fondul riscurilor privind încălcarea drepturilor omului în teritoriile palestiniene. Comitetul Gjedrem a avertizat că excluderile motivate etic pot fi interpretate tot mai frecvent drept decizii politice ale guvernului norvegian şi pot atrage măsuri de retorsiune.
Propunerile au provocat reacţii critice din partea organizaţiilor pentru drepturile omului. Amnesty International Norvegia a avertizat că modificările riscă să slăbească mecanismele de responsabilizare a companiilor, în timp ce Crucea Roşie norvegiană a calificat eventuala autorizare a investiţiilor în producătorii de arme nucleare drept o schimbare periculoasă, care ar putea contribui la normalizarea acestor arme.
Recomandările nu produc deocamdată modificări în portofoliul fondului. Autorităţile norvegiene vor organiza consultări publice, iar banca centrală urmează să îşi prezinte poziţia în ianuarie. Ministerul Finanţelor va propune un nou cadru etic în primăvara anului viitor, parlamentul urmând să voteze modificările la mijlocul lui 2027. Până atunci, restricţiile actuale rămân în vigoare.