O companie financiară creată de oligarhul moldovean fugar Ilan Şor cu sprijinul unei bănci ruse de stat legate de industria de apărare a introdus cel puţin 6,9 miliarde de dolari în sistemul bancar internaţional, folosind o vastă reţea de firme-paravan şi documente comerciale falsificate pentru a ocoli sancţiunile occidentale impuse Rusiei, dezvăluie o investigaţie Financial Times (FT) bazată pe sute de mii de documente interne ale companiei.
A7 a fost înfiinţată la sfârşitul lui 2024, în Rusia şi Kârgâzstan, de Ilan Şor, cu sprijinul Promsvyazbank (PSB), bancă de stat rusă strâns legată de industria de apărare. Scopul sistemului este să permită companiilor ruseşti să efectueze plăţi internaţionale în pofida sancţiunilor şi a eliminării unor bănci ruseşti din sistemul SWIFT după invadarea Ucrainei.
Kremlinul promovează A7 drept unul dintre principalele mecanisme ruseşti pentru plăţile transfrontaliere necesare importurilor.
FT citează chiar o declaraţie a lui Şor pentru agenţia rusă TASS, din iulie, în care acesta se lăuda cu rezistenţa sistemului său la sancţiuni: „Le oferim companiilor şi ţărilor libertate, pentru că sistemul nostru este imun la sancţiuni”.
Investigaţia FT, bazată pe sute de mii de documente interne ale A7, arată însă că în spatele imaginii de sistem financiar inovator – cu criptomonede, noi mecanisme de plăţi etc. – se află şi un mecanism mult mai tradiţional: spălare de bani prin firme-paravan şi falsificarea pe scară industrială a documentelor comerciale.
Jurnalistul FT Chris Cook o descrie foarte direct în podcastul publicaţiei: în realitate, mecanismul era în bună măsură o „demodată” metodă de spălare de bani.
Simplificat, schema funcţiona astfel: A7 crea sau utiliza firme-paravan în ţări care aveau acces normal la sistemul bancar internaţional. În conturile acestora erau introduşi bani, iar firmele efectuau apoi plăţile externe de care aveau nevoie clienţii ruşi. Astfel, dacă o companie din Rusia trebuia să plătească un furnizor din China, plata putea apărea în sistemul bancar ca venind, de exemplu, de la o societate din Emiratele Arabe Unite.
Peste jumătate din fluxurile identificate de FT aveau drept destinaţie finală conturi bancare din China.
Când băncile cereau justificarea tranzacţiilor, intervenea ceea ce FT descrie drept o adevărată „fabrică de falsuri”. A7 dispune de mii de ştampile de companii, unele falsificate, altele copiate de pe documente ale unor firme reale, şi fabrică facturi şi alte acte pentru a crea o justificare comercială aparent legitimă. Angajaţii modificau inclusiv codurile vamale ale produselor sancţionate şi încercau să elimine din documente orice „urmă rusească”, inclusiv literele chirilice.
Exemplul cel mai spectaculos găsit de FT priveşte 500 de dispozitive de ochire pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510.000 de dolari, cumpărate în februarie 2025 pentru un client rus. A7 pregătise documente false potrivit cărora marfa era sticlă securizată. Angajaţii au discutat dacă n-ar fi mai bine să o prezinte drept încălţăminte, dar au constatat că acest lucru nu s-ar potrivi cu istoricul facturilor beneficiarului şi au decis să rămână la varianta cu sticla. Unele dintre plăţile descoperite de FT erau pentru echipamente militare şi achiziţii ale serviciilor de securitate ruseşti.
Astfel, FT a identificat peste 6,9 miliarde de dolari trecuţi prin sistemul bancar internaţional prin entităţi legate de A7, dar publicaţia precizează că suma reală ar putea fi mai mare, pentru că documentele conţin încă 17.500 de plăţi pentru care FT nu a putut determina valoarea.
FT a identificat 100 de firme-paravan ale A7 care efectuau efectiv plăţi, iar documentele menţionează cel puţin încă 100.
Reţeaua cuprindea cel puţin 61 de entităţi în Emiratele Arabe Unite, 87 în Hong Kong, 16 în Kârgâzstan şi 14 în Indonezia. Cel puţin trei entităţi erau în Regatul Unit, iar o firmă din Ungaria pare să fi reprezentat un canal important pentru introducerea plăţilor în UE.
Prin diferite componente ale circuitului au apărut unele dintre cele mai mari bănci ale lumii. Conturile de la Standard Chartered Hong Kong au primit circa 1,1 miliarde de dolari de la entităţi legate de A7; către DBS au fost trimise 273 de milioane, către clienţi Citi 74 de milioane, iar către clienţi Deutsche Bank aproximativ 18 milioane. Şaptesprezece entităţi A7 aveau conturi la First Abu Dhabi Bank, prin care au fost efectuate plăţi externe de peste 1,8 miliarde de dolari.
FT nu susţine că băncile respective au participat conştient la schemă. Dimpotrivă, documentele arată că unele au declanşat controale, au cerut explicaţii şi au închis conturi.
Mai există o dimensiune enormă care nu intră în cei 6,9 miliarde de dolari: documentele conţin bilete la ordin emise de A7 cu o valoare nominală de peste 20 de miliarde de dolari, iar FT a identificat şi conturi A7 din care au fost vândute cumpărătorilor ruşi miliarde de dolari în Tether, criptomoneda stabilă legată de dolar.
A7 a devenit suficient de importantă pentru Kremlin încât Vladimir Putin a participat la inaugurarea prin videoconferinţă a unei sucursale A7 la Vladivostok, iar compania susţine că gestionează aproape o cincime din tranzacţiile valutare ale Rusiei.
Regatul Unit l-a sancţionat pe Ilan Şor încă din 2022 pentru implicarea sa în frauda bancară de un miliard de dolari din Moldova şi a sancţionat ulterior compania sa Evrazia pentru activităţi de destabilizare a democraţiei moldoveneşti. În 2025, Londra a sancţionat şi entităţi din reţeaua criptomonedei A7A5, legată de compania A7 a lui Şor.