Tot mai multe industrii, de la bijuterii şi modă până la gestionarea deşeurilor alimentare, adoptă principiile economiei circulare, reducând risipa şi generând beneficii financiare. Creşterea costurilor materiilor prime şi presiunea de a reduce emisiile de carbon fac ca acest model economic să devină ”crucial,” potrivit Goldman Sachs, care estimează un beneficiu global de până la 4,5 trilioane de dolari până în 2030.
Ce este economia circulară?
Economia circulară presupune refolosirea, repararea şi reciclarea produselor pentru a minimiza deşeurile, spre deosebire de modelul tradiţional ”extrage-fabrică-aruncă.”
Potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur, aceasta urmăreşte trei principii-cheie: eliminarea deşeurilor şi a poluării, menţinerea produselor şi materialelor la cea mai mare valoare posibilă şi regenerarea naturii.
În acest context, companii precum Deartree din China refac şi revând mobilier de birou folosit către giganţi precum Microsoft, Tencent şi Starbucks.
În Olanda, De Clique colectează deşeuri alimentare, precum zaţul de cafea, şi le revinde unor companii care le transformă în produse noi.
Oraşele îşi propun, de asemenea, să devină complet circulare: Glasgow vizează acest obiectiv până în 2045, iar Amsterdam până în 2050.
Afaceri şi investiţii în economia circulară
Adoptarea economiei circulare presupune şi o schimbare de mentalitate. Compania americană de bijuterii Sonalore cumpără înapoi bijuteriile vândute clienţilor, oferind un preţ bazat pe valoarea aurului minus o taxă de 15%. CEO-ul Sonalore, Nidhi Singhvi, consideră că acest model funcţionează cel mai bine pentru produse de lux, precum ceasurile sau maşinile.
Millennialii sunt tot mai interesaţi de sustenabilitate şi iau în considerare valoarea de revânzare a hainelor şi accesoriilor. Potrivit unui raport al platformei ThredUp, piaţa hainelor second-hand va ajunge la 350 de miliarde de dolari la nivel global până în 2028, în creştere de la 264 de miliarde de dolari în prezent.
Goldman Sachs a identificat o creştere semnificativă a companiilor care adoptă modele circulare şi a inclus 150 de noi firme pe lista sa ”Adopters and Enablers of Circular Economy solutions,” ajungând la un total de 875. Printre acestea se numără Waste Management (SUA), Veolia (Franţa), Lenovo (China) şi producătorul din Singapore SMC Corporation.
Combaterea risipei alimentare
ONU estimează că zilnic se irosesc 1 miliard de mese la nivel global, în timp ce peste 700 de milioane de oameni suferă de foame.
Fundaţia Ellen MacArthur a lansat iniţiativa Big Food Redesign Challenge, care îşi propune să redefinească modul în care este produsă hrana, punând accent pe biodiversitate şi utilizarea responsabilă a resurselor.
În Singapore, specialistul în securitate alimentară Matthew Tan este implicat în companii care promovează agricultura durabilă, precum KosmodeHealth, care transformă resturile de orz din procesul de fabricare a berii în tăiţei proteici.
În plus, autorităţile din Singapore cer tot mai multe rapoarte de sustenabilitate din partea companiilor din sectorul financiar, agricol şi energetic, iar din 2024 cerinţele se extind şi asupra sectoarelor construcţiilor şi transporturilor.
”Investitorii sunt din ce în ce mai interesaţi de sustenabilitate, iar obligaţiunile verzi vor deveni tot mai relevante,” a declarat Tan, preconizând o schimbare majoră în piaţa financiară.
Pentru antreprenoarea Nidhi Singhvi, economia circulară nu este doar o tendinţă, ci o necesitate: ”Ştim deja că aceste modele funcţionează. Provocarea şi oportunitatea reală este să aducem această gândire în industrii tradiţionale, prin tehnologie şi transparenţă.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
