Finala Cupei Mondiale, dintre Spania şi Argentina, a marcat sfârşitul celui mai mare turneu din istoria competiţiei. La fluierul final de duminică, din New Jersey, s-a ajuns la un număr record de 104 meciuri disputate pe parcursul a aproape şase săptămâni şi în trei ţări.
Acest turneu supradimensionat a oferit momente palpitante pe teren, cu surprize, reveniri spectaculoase, goluri extraordinare şi evoluţii remarcabile ale celor mai mari vedete ale fotbalului.
De asemenea, a generat controverse, de la tensiunile politice legate de participarea Iranului până la criticile aduse unor inovaţii precum pauzele de hidratare, care nu au fost pe placul multor suporteri.
Iată câteva concluzii cheie de la Cupa Mondială din 2026 din Statele Unite, Mexic şi Canada.
Mai multe echipe, mai multă dramă
Noul format extins la 48 de echipe a stârnit îngrijorări cu privire la meciuri dezechilibrate şi la lipsa de suspans în faza grupelor.
Spuneţi asta Capului Verde, Congo şi chiar Curaçao, care au scris toate istorie şi au câştigat noi fani!
Capul Verde a reuşit să obţină un egal cu Spania în meciul de debut, s-a calificat în şaisprezecimi şi a dat emoţii Argentinei înainte de a pierde în cele din urmă cu 2-3 în prelungiri, într-un meci clasic al Cupei Mondiale. Portarul Capului Verde, Vozinha, a devenit o vedetă la vârsta de 40 de ani, câştigând milioane de urmăritori pe reţelele sociale.
Congo a trecut, de asemenea, de faza grupelor şi a pus la grea încercare Anglia înainte de a pierde în cele din urmă, în timp ce Curaçao mai avea încă şanse de a se califica în faza eliminatorie înaintea ultimului meci din grupă.
FIFA şi-a deschis porţile pentru mai multe echipe, iar acestea au demonstrat că pot concura pe cea mai mare scenă a fotbalului. Cu toate acestea, naţiunile de top din clasament – Argentina, Spania, Franţa şi Anglia, toate foste campioane – au ajuns în ultimele patru.
Marile vedete s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor
Cursa pentru Gheata de Aur a devenit o adevărată enciclopedie a celor mai buni jucători din lume, cu Lionel Messi, Kylian Mbappé, Erling Haaland, Harry Kane şi Jude Bellingham evoluând la capacitate maximă.
Cristiano Ronaldo nu a reuşit să conducă Portugalia spre succes în ceea ce a declarat a fi ultima sa Cupă Mondială, în timp ce tânărul fenomen spaniol Lamine Yamal – vedeta Euro de acum doi ani – a trebuit să-şi croiască drumul în turneu după ce a depăşit o accidentare.
Tehnologie avansată, nemulţumiri mari
Revizuirile video, cunoscute sub numele de VAR, s-au aflat în centrul mai multor decizii controversate, anulând goluri importante pentru Germania, Croaţia şi Egipt.
Antrenorul Egiptului, Hossam Hassan, a lansat o tiradă furioasă după ce Argentina a reuşit o revenire spectaculoasă de la 0-2 la 3-2 în optimile de finală.
„Am fost victime ale unei nedreptăţi”, a declarat el după ce Egiptului i-a fost anulat un gol când scorul era încă 1-0.
Echipată cu senzori, mingea de înaltă tehnologie folosită în cadrul turneului a costat Croaţia un egal dramatic în ultimele minute împotriva Portugaliei în faza grupelor, când a detectat cea mai uşoară atingere a lui Igor Mantanovic şi a anulat golul lui Josko Gvardiol pentru ofsaid.
„Toate aceste decizii distrug bucuria fotbalului”, a declarat antrenorul Croaţiei, Zlatko Dalić, care a părăsit echipa între timp.
Preţuri exorbitante la bilete, dar suporterii au venit totuşi
Au existat îngrijorări înaintea turneului că introducerea de către FIFA a sistemului de preţuri dinamice ar face biletele la meciuri inaccesibile pentru suporterii obişnuiţi. Unii critici au acuzat FIFA de o „trădare monumentală”.
Preţurile oficiale ale biletelor puse în vânzare generală au variat între 140 şi 2.735 de dolari pentru meciurile din faza grupelor şi până la 8.680 de dolari pentru finală, cu mult peste preţurile de la Cupa Mondială anterioară din Qatar, din 2022. În urma criticilor, FIFA a declarat că va oferi câte un număr de bilete la 60 de dolari pentru fiecare meci celor 48 de federaţii naţionale participante.
Platforma de revânzare a FIFA le-a permis vânzătorilor să listeze bilete la preţuri mult mai mari decât valoarea nominală, inclusiv unele pentru finală la puţin sub 2,3 milioane de dolari. FIFA nu a controlat preţurile de revânzare, dar a încasat un procent din vânzări.
În ciuda tuturor criticilor, fanii au venit în număr mare, chiar şi la meciurile în care nu au jucat echipe sau jucători de renume.
După un început şovăielnic, când au existat locuri goale la meciul dintre Coreea de Sud şi Republica Cehă de la Guadalajara, stadion după stadion a raportat tribune pline.
Mulţi vizitatori străini au fost impresionaţi de ospitalitatea de care au avut parte în SUA.
Pauzele de hidratare, criticate
Noile pauze de hidratare introduse de FIFA la jumătatea fiecărei reprize – o noutate pentru această Cupă Mondială – au stârnit huiduieli puternice din partea suporterilor din stadion, iar foştii jucători s-au arătat critici.
„Suntem în America, nu? Deci, e ca şi cum ar fi o pauză tactică”, a declarat fostul internaţional irlandez Roy Keane în cadrul podcastului „The Overlap”.
Pauzele au fost introduse pentru a ajuta jucătorii să facă faţă căldurii verii, dar FIFA a stipulat că acestea vor avea loc indiferent de vreme, de locul de desfăşurare sau de locaţie.
Antrenorii le-au folosit ca pe nişte time-out-uri pentru a transmite instrucţiuni tactice în timpul meciului. În acelaşi timp, posturile de televiziune le-au folosit ca pe o oportunitate de a difuza reclame.
Nu este clar dacă FIFA va implementa pauzele de hidratare la viitoarele Cupe Mondiale, dar Federaţia Engleză de Fotbal a declarat că este puţin probabil ca acestea să fie aplicate la Campionatul European din 2028, găzduit în comun de Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda.
Iranul a participat, în ciuda războiului
Nu este neobişnuit ca politica şi sportul să se întrepătrundă la Cupa Mondială. De data aceasta, cele mai mari tensiuni politice au vizat echipa naţională a Iranului.
Războiul din Orientul Mijlociu a stârnit îndoieli cu privire la participarea echipei iraniene. Aceasta a participat, dar numai după ce şi-a mutat tabăra de bază din Arizona în Mexic.
Participarea sa a fost umbrită de probleme legate de vize, Statele Unite refuzând să acorde vize mai multor membri ai delegaţiei iraniene. Iranienii s-au plâns, de asemenea, de restricţiile de călătorie, inclusiv de faptul că au fost nevoiţi să părăsească Statele Unite imediat după fiecare meci.
Când Iranul a fost eliminat în faza grupelor, secretarul Securităţii Interne, Markwayne Mullin, şi-a exprimat clar părerea. „Mă bucur că au terminat şi că nu se mai întorc”, a spus el.
Rolul lui Trump în centrul atenţiei
Deşi restricţiile de călătorie impuse de administraţia Trump asupra unei serii de ţări au împiedicat unii suporteri să călătorească în SUA, nu au existat cazuri de aplicare agresivă a legilor privind imigraţia, aşa cum se temeau unele grupuri pentru drepturile omului că s-ar putea întâmpla în jurul stadioanelor de la Cupa Mondială.
În afară de finală, Trump nu a asistat la niciun meci din cadrul Cupei Mondiale. Cu toate acestea, relaţia sa cu preşedintele FIFA, Gianni Infantino, a intrat în centrul atenţiei atunci când suspendarea de un meci a atacantului american Folarin Balogun, primită în urma unui cartonaş roşu, a fost suspendată înaintea meciului echipei din optimile de finală împotriva Belgiei.
Trump a declarat că l-a sunat pe Infantino pentru a solicita revizuirea deciziei înainte ca FIFA să-l declare pe Balogun eligibil pentru a juca. FIFA a insistat că organismele sale disciplinare au acţionat independent, dar incidentul a ridicat semne de întrebare cu privire la o eventuală interferenţă politică.
În cele din urmă, decizia nu a ajutat echipa SUA, care a pierdut în faţa Belgiei.
