Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri că Rusia „cere prea mult” pentru a încheia războiul cu Ucraina, subliniind noile frustrări ale administrației Trump în eforturile sale de a atrage Moscova la negocieri, scrie POLITICO.
Vorbind la „Reuniunea Liderilor de la München”, găzduită de Conferința de Securitate de la München la Hotelul Willard, desfășurată la Washington, Vance a spus că SUA se concentrează pe o soluționare pe termen lung, întrucât Rusia a respins apelul american pentru o încetare a focului de 30 de zile. Moscova a declarat că o astfel de pauză temporară nu este în interesul său strategic, deoarece ar permite Ucrainei să se regrupeze.
Vance a subliniat că Rusia va trebui, cel mai probabil, să facă unele concesii, un nou semnal că administrația Trump este dispusă să adopte o poziție mai fermă față de președintele rus Vladimir Putin.
„Rușii cer un anumit set de cerințe, un anumit set de concesii pentru a pune capăt conflictului. Noi credem că cer prea mult”, a spus Vance.
Vance sugerează discuții directe Ucraina-Rusia
Vicepreședintele reflectă astfel nerăbdarea crescândă din interiorul Casei Albe față de Putin. La sfârșitul lunii trecute, președintele Donald Trump a declarat că Putin s-ar putea să îl „ducă de nas” și a sugerat că ar putea recurge la sancțiuni pentru a schimba macazul.
„Poate că nu vrea să oprească războiul”, a scris Trump despre Putin pe platforma sa Truth Social, în aprilie. Postarea a venit după ce Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Roma.
Vance a declarat miercuri că Trump este pregătit să renunțe la negocieri, dar nu a amenințat și cu sancțiuni. El a adăugat că următorul pas este ca Ucraina și Rusia să accepte să discute direct una cu cealaltă.
„Ne-am dori ca atât rușii, cât și ucrainenii să fie de acord asupra unor linii de bază pentru a sta la masa negocierilor”, a spus Vance. „Acesta este următorul pas important pe care dorim să îl facem.”
El a mai afirmat că „încă nu este pesimist” cu privire la proces, deși există „un mare gol” între pozițiile celor două părți. A adăugat că „probabil este imposibil” ca SUA să medieze între ele fără ca acestea să aibă cel puțin un contact direct.
Vicepreședintele SUA, ton conciliant
Vance, adresându-se unui public format din lideri transatlantici seniori aflați în vizită la Washington, a avut un ton mult mai diplomatic decât cel din discursul său incendiar de la Conferința de Securitate de la München din februarie, și a subliniat importanța legăturilor americano-europene, afirmând că suntem „în aceeași echipă civilizațională”.
Dezbaterea de miercuri a reunit lideri europeni și americani pentru o discuție despre provocările actuale în materie de securitate și pentru a consolida parteneriatele transatlantice, concentrându-se pe apărare, economie și securitate regională
Într-o sală unde tensiunea era palpabilă — plină de critici ai lui Trump și sceptici față de abordarea administrației sale în relația cu Europa, Vance a spus că se „distrează” la conferință și a glumit că echipa sa este „foarte nervoasă”. A mărturisit că nu era sigur dacă va mai fi invitat din nou să se adreseze grupului, după discursul său din februarie de la München, în care a șocat audiența atacând guvernele europene pentru că ignoră voința poporului, răstoarnă alegeri, încalcă libertatea religioasă și nu opresc migrația ilegală.
La finalul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri moderate de fostul ambasador al Germaniei în SUA, Wolfgang Ischinger, Vance a revenit asupra discursului său controversat. Deși tonul a fost mai conciliant, el și-a repetat avertismentele pentru continent, spunând că acestea se aplică și SUA.
„Nu este despre ‘Europa rea și America bună’”, a spus el. „Cred că atât Europa, cât și Statele Unite, ne-am abătut puțin de la drum și îi încurajez pe toți să ne întoarcem împreună pe calea cea bună.”
Reacțiile europenilor care au auzit declarațiile lui Vance
Declarațiile lui Vance au părut să calmeze cel puțin parțial tensiunile din sala reuniunii de la Washington. „Am intrat în sală destul de neliniștit”, a spus un participant din Europa de Vest. „Am plecat puțin mai liniștit.”
Un alt participant a remarcat tonul mai blând, dar a adăugat: „Au rămas multe întrebări fără răspuns. Câte concesii sunteți dispuși să faceți Rusiei? Dacă Ucraina nu poate adera la NATO, ce veți face pentru a preveni alte invazii rusești? Pentru că, fără angajamente ferme de apărare, știm cu toții că se va repeta.”
Unii au rămas îngrijorați de atitudinea sa față de Moscova. Toți participanții au primit anonimat, întrucât evenimentul de două zile s-a desfășurat sub regula „Chatham House”, care permite citarea declarațiilor, dar nu și a numelui sau afilierii participanților.
„A fost fermecător, a șters urmele discursului din februarie, a liniștit sala, a părut că totul e în regulă”, a spus un al treilea participant. „Dar să pari cumva neutru între Rusia și Ucraina este moral respingător. Una e agresorul, cealaltă este victima care luptă pentru supraviețuire. Un discurs frumos nu poate schimba asta.”
Editor : M.I.
