Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate, cu unanimitate de voturi, sesizările formulate de SOS România, semnate de AUR și POT, la legea care permite Armatei să doboare dronele care intră în spațiul nostru aerian, pe timp de pace, cât și cea privind legea care reglementează desfășurarea tot pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul statului român. A Judecătorii CCR au motivat că prevederile din legea „dronelor” nu afectează suveranitatea țării, cum au susținut cele trei partide din Opoziție. stfel, cele două acte normative sunt constituționale și merg la promulgare.
În esență, Curtea „a reținut că participarea și luarea de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice sau de către structurile
forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național ar trebui analizate în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în
N.A.T.O. Aderarea la N.A.T.O. presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a unor competențe cu statele componente, aspect care nu
afectează suveranitatea țării”, arată comunicatul de presă al CCR.
Prin urmare, CCR „a constatat că reglementarea unei competențe partajate între structurile din instituțiile care fac parte din sistemul național de apărare și structurile forțelor statelor aliate și partenere nu aduce atingere exercițiului suveranității, în condițiile în care constituie o modalitate de apărare a spațiului aerian național, care este integrat în spațiul aerian N.A.T.O.
De asemenea, Curtea a constatat că „legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare,
distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție”.
Ce spune CCR despre „transferul de autoritate” militară către NATO, criticat în sesizarea SOS, AUR și POT
Curtea Constituțională face referire și la criticile din sesizarea SOS, AUR și POT la legea „dronelor” în care susțin că armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau autoritățile militare aliate”.
Astfel, CCR spune că „«transferul de autoritate», reglementat de dispozițiile criticate, are în vedere o acțiune de predare/preluare a controlului și comenzii de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută
misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă N.A.T.O. sau în cadrul unor
coaliții, în condițiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale”.
„Îndatoririle, drepturile şi libertățile cadrelor militare stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu structurilor și mijloacelor militare specializate ale N.A.T.O., ori autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice, care participă, în cadru aliat sau de coaliție, la controlul spațiului aerian, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”, mai precizează Curtea.
De ce e constituțională legea care permite desfășurarea, pe timp de pace, a misiunilor militare în România
Curtea Constituțională a respins, tot cu unanimitatea de voturi, ca neîntemeiată obiecțiilor SOS, AUR și POT la legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, și a decis că dispozițiile actului normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
„În esență, Curtea a constatat, pe de o parte, că nu are competenţa să cenzureze modul de redactare a expunerii de motive concepute de legiuitor și, prin urmare, nu
se poate reține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în ceea ce privește legea criticată, iar, pe de altă parte, că numai Parlamentul poate hotări, în limitele prevăzute în Constituţie, asupra conţinutului reglementărilor legale şi oportunităţii adoptării acestora”, arată comunicatul de presă al CCR.
Judecătorii Curții au mai constatat că „«transferul de autoritate», reglementat de legea criticată, are în vedere o acțiune de predare/preluare a controlului și comenzii, la nivel operaţional şi/sau tactic, a forţelor militare participante la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, pe linie de subordonare și executare a ordinelor comandantului forţei căruia i se subordonează, în condițiile strict prevăzute de normă, care nu are semnificația încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept”.
De asemenea, Curtea a constatat că legea criticată nu reglementează vreo soluție legislativă cu privire la organizarea de activități militare sau paramilitare, distincte de forțele armate regulate, care nu se integrează în sistemul național de apărare al României ori al forțelor armate aliate sau de coaliție, iar modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii de securitate și apărare comună constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ține de marja de apreciere a legiuitorului”.
CCR a mai constatat că „«transferul de autoritate» nu are semnificația încadrării într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale a membrilor forțelor/structurilor militare străine, care participă la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român”.
„Așa încât, îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare, stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar
cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar nu «forțelor/structurilor desemnate/structurilor militare»
străine, care participă, în cadru aliat sau de coaliție, la desfășurarea, pe timp de pace, a unor misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte”, mai argumentează CCR.
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, decizional, proiectul privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României și inițiativa legislativă privind controlul utilizării spațiului aerian și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul țării noastre.
AUR, POT și SOS nu au fost de acord cu niciuna dintre cele două legi și au invocat „încălcarea principiului suveranității”.
Editor : Ana Petrescu
