„Lista Unită”, formaţiunea de centru şi pro-ucraineană a prim-ministrului leton Andris Kulbergs, pare să fie pe cale să obţină o victorie mai amplă decât se preconiza la alegerile parlamentare organizate sâmbătă, alegătorii exprimându-şi astfel îngrijorarea faţă de o posibilă agresiune din partea Rusiei, relatează Reuters.
Sondajul la ieşirea de la urne realizat de postul public leton LSM arată astfel că „Lista Unită” a obţinut 35,6% din voturi, devansând partidul populist „Letonia pe Primul Loc”, care se inspiră din mişcarea „Maga” a preşedintelui american Donald Trump, cu 11,3% din voturi.
„Letonia pe Primul Loc” a curtat în special importanta minoritate etnică rusă din Letonia în perioada premergătoare alegerilor.
La jumătatea lunii iulie, preşedinţii lituanian şi leton, Gitanas Nauseda şi Edgars Rinkevics, au acuzat Rusia de planuri de sabotaj împotriva ţărilor NATO, acuzaţii calificate de Moscova drept „poveşti alarmiste”.
La începutul aceleiaşi luni, Polonia a declarat că serviciile de informaţii occidentale erau îngrijorate de riscul unor atacuri ruseşti împotriva teritoriului său şi a statelor baltice. Moscova neagă în mod regulat acest tip de acuzaţii, care, potrivit acesteia, fac parte dintr-o campanie de propagandă anti-rusă.
Cu câteva zile în urmă, Estonia a declarat că a ajuns la concluzia că un incendiu care a avut loc în luna august în sediul companiei de apărare Milrem Robotics, furnizor de drone terestre pentru Ucraina, a fost un act criminal comandat de serviciile de securitate ruse.
NECESITATEA DE A GĂSI UN ALIAT PENTRU A GUVERNA
Reacţionând la rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne, Andris Kulbergs a declarat că speră să rămână prim-ministru, adăugând că nu doreşte să guverneze alături de „Letonia pe Primul Loc”.
Dacă sondajele la ieşirea de la urne vor fi confirmate de rezultatele oficiale, prim-ministrul va avea nevoie de aliaţi pentru a putea forma un guvern.
„Este un rezultat remarcabil de bun. Nu mă aşteptam la un astfel de rezultat”, s-a bucurat Andris Kulbergs la sediul partidului său din Riga.
Partidul Progresiştilor ocupă locul al treilea în clasamentul sondajelor la ieşirea de la urne, cu 11,3%, urmat de partidul deschis pro-rus „Sovereign Power”, cu 10,8%.
Pe lângă problemele de securitate, şi cea a costului vieţii a dominat campania electorală din Letonia, stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, care are graniţă cu Rusia şi găzduieşte o importantă minoritate rusofonă.
Andris Kulbergs, om de afaceri şi pilot amator de raliuri în vârstă de 47 de ani, a ajuns la putere în luna mai, după prăbuşirea coaliţiei anterioare, din cauza modului în care aceasta din urmă gestionase incidentele în care drone militare pătrunseseră în spaţiul aerian leton fără a fi detectate.
Pe parcursul campaniei sale, el a promis să consolideze capacităţile anti-drone ale Letoniei şi să menţină cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri din cadrul NATO.
Letonia, care are 1,9 milioane de locuitori, se învecinează cu Marea Baltică, având la nord şi la sud Estonia şi Lituania, aliaţi ai UE şi ai NATO, iar la est Rusia şi Belarus.