Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul armean Nikol Paşinian au semnat marţi un parteneriat strategic – de la apărare şi până la economie – în vederea unei consolidări a relaţiei Franţei cu această ţară din Caucaz, care păstrează legături istorice cu Moscova, relatează AFP.
Franţa, în care trăieşte cea mai mare diaspora armeană, după cele din Rusia şi Statele Unite, de aproximativ 400.000 de persoane, are o lungă istorie de prietenie şi solidaritate cu această ţară mică, foarte francofilă, cu trei milioane de locuitori.
Emmanuel Macron, primit cu multă simpatie pe străzile capitalei, s-a felciitat de faptul că Franţa devine un ”partener de referinţă” al acestei foste republici sovietice, şi a insistat asupra ”vocaţiei europene” a Armeniei.
Cele două ţări au semnat o serie de acorduri de cooperare, cu privire la cercetare şi inovaţie în domeniul apărării şi inteligenţei aetificiale (AI), securităţii cibernetice şi semiconductorilor, a anunţat Palatul Elysée.
Un contract a fost încheiat cu privire la furnizarea a şase elicoptere de tip H145 din gama civilă armatei armene şi echipamente destinate Forţelor Speciale armene formate la Paris.
Cooperarea în domeniul apărării cuprinde deja o parte aeriană, prin comandarea a trei radare franceze şi formarea de către Franţa a unor militari armeni.
Armenia a comandat, de asemenea, 36 de tunuri de tip Caesar în 2024.
Grupurile franceze Vinci şi Razel-Bec au semnat, la rânduţ lor, o ”Declaraţie de intenţie” în vederea participării la realizarea unui tunel strategic la Bargushat, pe axa rutieră nord-sud în Armenia.
Acest proiect, pe ”unul dintre cele mai dificile tronsoane ale acestui drum”, ”începe să devină realitate”, s-a felicitat Nikol Paşinian.
”ÎNTOARCEREA CĂTRE EUROPA”
Preşedintele francez a salutat alegerea Armeniei şi a premierului armean de a se ”întoarce către Europa”, în pofida unor avertisment abia voalate ale Rusiei.
Această aspiraţie a fost consacrată de organizarea, luni, a unui summit al Comunităţii Politicie Europene (CPE), la care au luat parte aproximativ 40 de lideri din întreaga Europă şi a primului summit UE-Armenia, marţi, la Erevan.
”Cred foarte profund că vocaţia Armeniei este o vocaţie europeană”, a subliniat Emmanuel Macron la un forum, la Erevan.
”Europa este cel mai natural partener al Armeniei şi al Caucazului de Sud în vremurile pe care le trăim”, a insistat el, evocând alte două ţări din regiune, Georgia şi Azerbaidjanul.
Erevanul şi Baku au încheiat un Acord de Pace în 2025, după un conflict armat sângeros cu privire la enclava Karabah, pierdută de către Erevan în 2023.
Armenia – enclavizată între Azerbaidjan, Iran, Georgia şi Turcia, cu care are în continuare frontiera închisă – mizează pe pace pentru a-şi dezvolta conexiunile terestre, energetice şi comerciale.
Apropierea faţă de UE rămâne însă împiedicată de legături puternice ale Erevanului cu Moscova, ambele membre ale Organizaţiei Tratatului Securităţii Colective, o alianţă militară din care Armenia face parte în continuare, în poifida ”îngheţării” participării sale la OTSC în 2024.
”FĂRĂ AMESTECURI”
Emmanuel Macron a respins orice amestec prin vizita sa, în campania în vederea alegerilor legislative prevăzute la 7 iunie în Armenia.
”Îmi asum în totalitate apărarea Europei, interesele Europei şi Franţei venind aici”, a declarat el.
”Nu este acelaşi lucru cu amestecurile care au loc prin manipularea informaţiei, deţinerea presei, divulgarea unor informaţii false”, a subliniat el, acuzaţii formulate cu regularitate împotriva Rusiei.
Principala forţă din opoziţie este Partidul ”Armenia Puternică” al lui Samvel Karapetyan, un om de afaceri miliardar ruso–armean.
În opinia publică, opoziţia este asociată influenţei ruse şi intereselor oligarhilor.
Marţi, şeful statului francez s-a recules la Memorialul armenilor victime ale masacrelor din 1915, pe o espalanadă uriaşă, către Muntele Ararat.
El a depus o garoafă albă în faţa flăcării eterne, în memoria masacrării unui milion şi jumătate de armeni în timpul Imperiului Otoman, recunoscută drept un genocid de căre Franţa.
Emmanuel Macron a vizitat, de asemenea, Muzeul Matenadaran, care deţine o colecţie vastă de manuscrise armene antice, iar un acord de cooperare a fost încheiat cu Biblioteca Naţională a Franţei.
Macron şi Paşinian s-au după marţi seara la Gyumri, un oraş martir al cutremurului soldat cu 25.000 de morţi la 7 decembrie 1988, în nord-estul ţării.
Mii de locuitori au asistat, în ploaie, la un concert al unor artişti armeni şi francezi.
Cântecul compus de către Charles Aznavour în susţinerea victimelor cutremurului, la acea vreme, „Pour toi Arménie”, a făcut parte din repetoriu.
