Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că în România instanţele de judecată sunt cele chemate să se pronunţe cu privire la solicitări judiciare, inclusiv privind drepturile băneşti. El a precizat că statul poate eşalona plata dreptruilor băneşti câştigate de magistraţi în instanţă, însă pe un anumit interval de timp.
Radu Marinescu a vorbit, joi seaăr, la TVR Info, despre decizia CED cu privire la restanţele salariale ale megistraţilor.
”Drepturile sunt câştigate, numai că, în executarea lor, pentru că e vorba de un volum financiar extraordinar, statul are o marjă de protejare a unui interes general, a unui interes public de echilibru bugetar, de prudenţă financiară şi atunci poate eşalona, poate întinde în timp executarea acestor prestaţii pe un interval care să semnifice chiar înlăturarea dreptului”, a declarat Radu Marinescu.
El s-a referit şi la faptul că, în decizia CEDO, se face referire la un posibil conflict de interese, judecătorii fiind chemaţi să se pronunţe cu privire la ceva ce-i afecta direct.
”Este o discuţie importantă (…) Se vorbeşte de potenţialitatea unui conflict de interese principial (…) Pe de altă parte, trebuie să fim realişti şi să gândim că, în România, instanţele de judecată sunt cele chemate să se pronunţe cu privire la solicitări judiciare, inclusiv de natura celor care vizează drepturi băneşti. Deci, pe de-o parte CEDO subliniază riscul de a te pronunţa asupra propriei situaţii, pe de altă parte această dezlegare judiciară nu o poate face decât un magistrat”, a afirmat ministrul.
Marinescu mai explică şi că CEDO subliniat că este importantă cooperarea puterilor statului.
”Important e ce subliniază CEDO şi anume că puterile statului în această chestiune (…) trebuie să coopereze loial şi să nu se suprapună sau să nu încerce să se substituie una în competenţele celeilalte. Ori CEDO reţine că a existat o proiecţie de substituire a factorului judiciar în competenţele Executivului în ce priveşte dreptul acestuia de a construi bugete şi a aloca resursele publice (…) însă, în egală măsură, este foarte adevărat (…) aceste hotărâri judecătoreşti, intrate în puterea lucrului judecat, sunt obligatorii şi CEDO subliniază acest lucru”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Magistraţii români care au reclamat în 2024 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) neplata integrală a restanţelor salariale au pierdut definitiv procesul, după ce joi completul de şapte judecători ai instanţei europene a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.
În motivarea deciziei, CEDO vorbeşte, printre altele, despre „circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare” pe care autorităţile au fost nevoite „să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”.
„În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti”, adaugă CEDO.
Instanţa europeană subliniază că judecătorii naţionali chemaţi să se pronunţe asupra unor componente ale remuneraţiei de care puteau beneficia ei înşişi erau „susceptibili” de a genera „un conflict de interese”, „interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
De asemenea, instanţa a constatat că sumele datorate tuturor celorlalţi funcţionari erau mult mai mici decât cele datorate magistraţilor, dar şi că reclamanţii nu fac parte dintr-un grup vulnerabil, iar neplata integrală şi imediată a sumelor solicitate nu i-a privat de singurul lor mijloc de subzistenţă şi nu i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-şi asigura subzistenţa.