Acoperit de zăpadă o mare parte a anului, Muntele Olimp, lăcaşul mitologic al celor 12 zei olimpieni ai Greciei antice, a captivat imaginaţia oamenilor de-a lungul mileniilor. Cu o altitudine de 2.918 metri, de la o bază situată practic la nivelul mării, grecii antici credeau că tronul lui Zeus, regele zeilor, se afla pe cel mai înalt dintre vârfurile sale stâncoase, adesea învăluite în ceaţă. Acum, grecii din zilele noastre speră ca acest munte, cel mai înalt al ţării lor, să fie inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Ar putea fi inclus ca sit mixt, atât cultural, cât şi natural, relatează AP.
Nominalizarea va fi discutată în cadrul reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial, care va avea loc la Busan, în Coreea de Sud, începând de duminică şi până în 29 iulie.
„Muntele Olimp este viaţa noastră. Este locul în care am crescut”, a declarat Evagelos Geroliolios, primarul localităţii Dion-Olympus, cu sediul în Litochoro, principalul oraş de la poalele muntelui. „Este locul pe care îl vedem în fiecare zi, dar, în acelaşi timp, este şi un loc care poartă cu sine mit, istorie, biodiversitate, o frumuseţe extraordinară şi o importanţă culturală deosebită.”
Locul zeilor
Puţine locuri ocupă un rol atât de central în mitologia greacă antică precum Muntele Olimp. Se spune că aici şi-a stabilit Zeus curtea după ce l-a detronat pe tatăl său, Cronos, într-un război de 10 ani care a pus capăt domniei titanilor.
Interesul pentru Olimp ar putea primi un nou impuls odată cu lansarea în cinematografe, în această săptămână, a filmului „Odiseea” al lui Christopher Nolan, o nouă adaptare a epopeii lui Homer, în care muntele serveşte drept cămin al lui Zeus şi al zeilor olimpieni care influenţează călătoria lui Odiseu.
Pe unul dintre vârfurile mai joase ale Muntelui Olimp, săpăturile arheologice au scos la iveală un sanctuar în aer liber, cele mai vechi descoperiri datând din perioada elenistică, care s-a întins între anii 323 î.Hr. şi 30 î.Hr. Conform nominalizării iniţiale a Greciei la UNESCO, se crede că acest sanctuar este cel menţionat de filosoful şi istoricul antic Plutarh, care, în secolul al II-lea, a scris despre procesiuni către unul dintre vârfurile Olimpului pentru sacrificii de animale aduse lui Zeus.
Muntele şi-a păstrat semnificaţia religioasă până în epoca creştină. Se consideră că o capelă situată pe vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri, este cea mai înaltă capelă din lumea ortodoxă creştină. Cheile Enipeas ale muntelui adăpostesc ruinele unei mănăstiri fondate în 1542, iar o plimbare de aproximativ 20 de minute de acolo duce la Peştera Sfântă a Sfântului Dionisie, o capelă construită într-o peşteră din care izvorăşte un mic izvor, despre care se crede că are apă sfinţită.
Versanţii muntelui, care se întind practic până la mare, adăpostesc, de asemenea, o bogăţie de floră şi faună, inclusiv specii endemice. Locuitorii speră că tocmai această îmbinare de cultură, mit, frumuseţe naturală şi biodiversitate va duce la declararea muntelui lor drept sit al Patrimoniului Mondial.
„Este un loc pe care îl iubim. Este un loc pe care mulţi oameni din întreaga lume vin să-l vadă, să-l trăiască, să-l experimenteze. Vrem să-l protejăm”, a spus Geroliolios. Includerea pe lista UNESCO ar fi „un eveniment de mare anvergură, care depăşeşte nu doar graniţele locale, ci şi cele naţionale. Este ceva care priveşte întreaga lume. Este foarte important.”
Grecia a demarat procesul de recunoaştere a Muntelui Olimp ca sit al Patrimoniului Mondial în 2014, înscriindu-l pe Lista provizorie — primul pas obligatoriu în orice procedură de nominalizare. Lista provizorie este locul în care ţările includ siturile pe care le pot nominaliza oficial în următorii cinci până la zece ani.
Procesul de nominalizare include o evaluare preliminară, urmată de depunerea unui dosar complet de nominalizare, care este apoi evaluat pe parcursul a 14 luni de către organismele consultative, printre care se numără Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri (ICOMOS) şi Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii.
Recomandările organismelor consultative sunt apoi discutate în cadrul reuniunii anuale a Comitetului Patrimoniului Mondial, unde reprezentanţii a 21 de ţări votează cu privire la siturile propuse.
Nominalizarea Muntelui Olimp din Grecia este departe de a fi sigură. Un proiect al ordinii de zi a reuniunii de la Busan indică faptul că comitetul va retrimite nominalizarea către Grecia şi va solicita detalii suplimentare.
Cu toate acestea, localnicii speră că minunile culturale şi naturale ale muntelui îi vor asigura un loc pe listă şi vor contribui la asigurarea unei protecţii sporite pentru munte.
Muntele Olimp a luat multe vieţi
Lăcaşul mitologic al zeilor atrage drumeţi şi alpinişti din întreaga lume. Deşi nu este necesară experienţă în alpinismul tehnic pentru a ajunge pe vârf, muntele nu trebuie totuşi subestimat.
Din cauza combinaţiei dintre vremea schimbătoare şi terenul primejdios, muntele a luat multe vieţi. Cel mai recent deces a avut loc la 11 iulie, când un drumeţ grec în vârstă de 64 de ani a murit după ce s-a prăbuşit pe un traseu. În luna mai, echipele de salvare au găsit cadavrul unui spaniol de 25 de ani la câteva zile după ce acesta dispăruse în timp ce încerca să ajungă pe vârf prin zăpadă.
„Trebuie să fii atent”, iar măsurile de siguranţă trebuie avute mereu în vedere, a spus drumeţul Triantafyllos Giannospyros, în vârstă de 32 de ani, care urca muntele pentru prima dată. „Dar, cu atenţie şi o bună organizare, nu este ceva de care să-ţi fie frică.”