Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Polonia vor reprezenta Europa alături de Uniunea Europeană în cadrul viitoarelor negocieri de pace din Ucraina, a anunţat, vineri, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, citat de AFP.
„Europa trebuie să se exprime cu o voce clară şi unită în toate discuţiile care modelează viitorul Ucrainei şi securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, anunţând această decizie la finalul summitului celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, desfăşurat la Dublin.
Emisarii americani Jared Kushner şi Steve Witkoff, care s-au întâlnit joi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova şi apoi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Dublin, au afirmat că au obţinut undă verde din partea Rusiei pentru ca următoarea sesiune să fie extinsă la participanţi europeni.
Însă Moscova a semănat îndoieli vineri, asigurând că nu şi-a ridicat în niciun fel veto-ul.
Kremlinul doreşte mai întâi să afle „adevăratele intenţii” ale europenilor şi să se asigure de „voinţa lor de a contribui la procesul de pace”, înainte de a „decide organizarea unor negocieri într-un format extins”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.
„Jocul obişnuit”
„Este jocul obişnuit” al Kremlinului, a afirmat categoric cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit acestuia, există un „acord cu americanii” enunţat clar joi seara: „Pentru prima dată, în următoarele săptămâni vor avea loc negocieri concrete de pace la care europenii vor fi reprezentaţi”.
Europenii au exclus, de asemenea, posibilitatea ca Rusia să aibă un cuvânt de spus în alegerea emisarului.
„Ca să fiu foarte clară, noi decidem cine ne reprezintă, şi asta am făcut astăzi”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Franţa şi Germania, deja foarte implicate în dosarul ucrainean alături de Regatul Unit în cadrul acestui format denumit E3, consideră că rolul lor este acela de a continua să reprezinte vocea europeană, ceea ce permite includerea Londrei, care nu este membră a UE.
Italia, la rândul său, a insistat mult în ultimele săptămâni ca Europa să-şi desemneze reprezentanţii şi a obţinut să fie reprezentată la negocierile de la Abu Dhabi dintre ruşi şi ucraineni, sub medierea americană.
Polonia, ţară situată pe linia frontului şi care are o frontieră cu Rusia, a participat în repetate rânduri la discuţiile privind războiul din Ucraina, dar fără a fi fost reprezentată la Abu Dhabi.
Apărarea intereselor proprii
Europenii îşi doresc de mult timp să fie prezenţi la masa negocierilor pentru a-şi apăra interesele. Ei intenţionează să se asigure că rezultatul acestor discuţii, reluate săptămâna aceasta în Emiratele Arabe Unite, va conduce la o „pace justă şi durabilă” pentru Ucraina.
Rusia, la rândul său, insistă să se discute în primul rând despre arhitectura de securitate pe care o doreşte în Europa de ani de zile. Însă, pentru numeroase state europene, această cerinţă este un refren vechi al lui Vladimir Putin, care a dus la invazia rusă a Ucrainei în 2022.
„În primul rând, avem nevoie de un armistiţiu. Dacă începem să discutăm despre cererile Rusiei privind arhitectura de securitate” din Europa, „vom cădea în capcanele pe care Rusia ni le întinde, pentru a ne distrage atenţia de la lipsa unui armistiţiu”, a avertizat vineri şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, la Dublin.
„Nu este nevoie să discutăm” despre arhitectura de securitate, „ea există deja”, în jurul NATO şi al UE, a răspuns, de asemenea, Friedrich Merz.
Europenii se tem, de asemenea, de consecinţele întâlnirii programate săptămâna viitoare în China între Donald Trump şi Vladimir Putin.
„Vă rog, fără surprize”, a declarat vineri cancelarul german, adresându-se preşedintelui american. „Rămâneţi în echipa Europei şi în echipa Ucrainei şi să lucrăm împreună pentru o pace adevărată în Ucraina”, a subliniat el.
Coaliţia de Voinţă care reuneşte peste 35 de ţări, în principal aliaţi europeni ai Ucrainei, va avea o întâlnire la rândul său joi la Berlin.