Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu reacţionează la raportul CSM, afirmând că declară pe proprie răspundere că este vinovată de „decredibilizarea justiţiei”, pentru că şi-a permis să afirme că pensiile speciale ale magistraţilor reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat.
”Autodenunţ: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiţiei” (aşa cum susţine CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraţilor reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani”, spune Gheorghiu.
Vicepremierul interimar arată că a constatat că am ajuns pe lista neagră a Consiliului Superior al Magistraturii, alături de alţi oameni şi entităţi.
”Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetăţean, am fost în stradă şi am militat pentru o justiţie independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci şi cred şi acum că magistraţii trebuie plătiţi bine. Chiar foarte bine! Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice şi pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentaţie. Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenţei judiciare”, menţionează Oana Gheorghiu, ea precizând că este un privilegiu, şi privilegiile nu fac justiţia mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.
”Regret cu sinceritate dacă există magistraţi care s-au simţit „decredibilizaţi” ca urmare a afirmaţiilor mele, însă nu pot să nu constat, în acelaşi timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultaţi şi nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului. Chiar şi aşa, este regretabil că cei aflaţi la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică”, mai spune ea.
Oana Gheorghiu subliniază că judecătorii merită independenţă reală şi salarii care să garanteze acest lucru, dar în egală măsură, atunci când există privilegii ori beneficii nejustificate, crede că fiecare cetăţean are tot dreptul să îşi exprime opinia neîngrădit.
”Nicio instituţie dintr-o democraţie nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea”. mai spune Oana Gheorghiu.
Secţia pentru procurori a CSM precizează, într-un comunicat de presă, că în data de 10 iunie 2026, a luat act de hotărârea din 9 iunie a Secţiei pentru judecători, prin care s-a constatat existenţa unui atac la independenţa justiţiei şi s-a hotărât apărarea independenţei judecătorilor.
Potrivit sursei citate, într-una dintre secţiunile acestei hotărâri, a fost analizată problema prescripţiei răspunderii penale, stabilindu-se că soluţia de încetare a procesului penal dispusă în numeroase dosare a fost «încasată» public de instanţele de judecată, deşi dosarele ar fi petrecut practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripţie în faza de urmărire penală, iar în acest fel, în percepţia publică, instanţa a devenit titularul aparent al responsabilităţii pentru prescripţie.
„Această concluzie a fost fundamentată de o analiză efectuată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut ca obiect date statistice centralizate din toate instanţele României cu privire la dosarele în care s-a constatat intervenită prescripţia răspunderii penale ulterior publicării deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale a României. În opinia Secţiei pentru procurori, o simplă analiză statistică nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care parchetele şi instanţele au abordat problema prescripţiei penale în raport cu deciziile CCR nr. 297/2018 şi nr. 358/2022”, precizează sursa citată.
