Cu doar 13% din investițiile și reformele asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență realizate și doar un an și jumătate la dispoziție pentru a le bifa pe restul, guvernanții pare că vor rata cu brio aducerea în țară a unei mari părți din cele 19 miliarde de euro neatrase încă. Asta în lipsa unei minuni și a renunțării din partea guvernanților la scuza ”suntem în prag de alegeri” ca să amâne adoptarea reformelor atât de necesare prinse în PNRR. Un eșec al atragerii banilor din PNRR va lovi în economie, va apăsa pe buget și va stirbi și mai mult din credibilitatea României în ochii investitorilor.
Deja se vorbește despre modificarea PNRR și renunțarea la unele investiții ce nu mai pot fi terminate până la final de august 2026. Unul dintre aceste proiecte este centrala pe gaze de la Craiova.
„Tehnic vorbind e greu spre imposibil. asta este realitatea. Dar ce variantă avem?! Să nu mai facem nimic și să ne trezim în 2026 că stăm tot cu un CET pe bază de lignit, poluant, ineficient și care pierde bani sau să demarăm proiectul de modernizare că avem acest grant important. Este o investiție de 300 MW, una semnificativă. Și dacă nu se termină la 100% până în 2026, spre finalul anului, tot e un proiect vital pe care România trebuie să-l facă. Termoficarea orașului e asigurată de o centrală veche pe lignit și care poluează”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Șanse infime să fie gata au și proiectele de modernizare a celor 162 de kilometri dintre Caransebeș și Arad, pentru care Bruxelles-ul ne dă bani gratis. Cel mai avansat este lotul de 54 de kilometri dintre Lugoj și Timișoara. Aici constructorul a realizat circa 20% din lucrări, potrivit datelor din decembrie 2024 ale CFR SA, compania care administrează calea ferată.
Greu merge și reabilitatea celor 166 de kilometri dintre Cluj și Episcopia Bihor. Aici premianții sunt cei de la Alstom și Arcada care au realizat 31% din lucrările necesare pentru ca între Aghireș și Poieni trenurile de călători să poată circula cu 160 de kilometri la oră. Pe restul tronsoanelor lucrurile stau mai prost. Prin urmare sunt șanse mari să ratam banii gratis pe care Bruxelles-ul ni-i pune la dispoziție și să fim nevoiți să găsim alte surse de finanțare pentru aceste proiecte.
„Aceste investiții sunt importante pentru dezvoltarea regională a acelor zone, deci cumva proiectele trebuie continuate, însă în loc de bani gratuiți care ne vin va trebui noi să împrumutăm niște bani ca să plătim acele proiecte. Deci pierdem de două ori”, a declarat pentru Digi24, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
În România au ajuns 9,4 miliarde euro din PNRR, granturi și împrumuturi. Mai sunt de atras încă 19 miliarde de euro, din care aproape 7,8 miliarde sunt bani gratis.
Alte state și-au modificat deja programele, unele chiar de mai multe ori, pentru a se asigura că iau cât mai mult din banii care li s-au pus la dispoziție. Guvernanții români se gândesc să facă asta abia acum.
„Primul obiectiv este de maximizare a sanselor de absorbitie a granturilor. Vom propune mutarea anumitor proiecte cu ritm bun de implementare, ce se găsesc acum în împrumuturi, le mutam în grant și din grant pe cele cu un ritm de implementare mai lent le mutam pe împrumuturi”, a explicat, pentru Digi24, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor Europene
În timp ce state precum Polonia, Portugalia și Italia au trimis deja 5, 6, chiar 7 cereri de plată către Comisia Europeană, România a trimis doar 3. Bani a primit doar pentru 2, căci ultima în valoare de 2 miliarde de euro este cu probleme și riscăm să pierdem 1,76 miliarde de euro din ea.
Printre reproșuri se numără reforma pensiilor speciale și numirile politice de la companiile de stat, majoritatea din energie.
Sebastian Burduja spune că așteaptă decizia Consiliului Uniunii Europene pentru a demara procedurile de revocare a persoanelor despre care Bruxelles-ul spune că au fost numite în Consiliile de Administrațiile din opt companii din energie fără a respecta anumite criterii clar stabilite în jalonul din PNRR. Bruxelles-ul vorbește despre conflicte de interese și influențe politice.
„Vom lansa apoi procedurile de înlocuire pe OUG 109 și mă aștept ca în 6 luni să finalizăm aceste proceduri și să tragem toți banii. Înțeleg că inițial era vorba despre 290 milioane de euro reținuți (pentru nerespectarea acestui jalon, n.red). După ultimele negocieri am salvat 60 milioane de euro. Ne așteptăm ca cei revocați să-și caute dreptatea în instanta și atunci să primească despăgubiri. Am vrea să evităm asta, dar este dreptul lor. Între a avea despăgubiri de niște milioane de euro și a aveam o penalitate de peste 200 de milioane de euro, pentru țară este mai bine să aleagă soluția impusă de CE și să purceadă la revocări și înlocuiri”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
România are disponibil prin PNRR peste 28 de miliarde de euro, bani pe care ar fi trebui să-i ia prin 8 cereri de plată după ce realiza sute de reforme și investiții. Până la expirarea PNRR guvernul mai are timp să trimită la Bruxelles 2 maxim 3 cereri prin care să solicite acești bani.
Să lăsam acei bani pe masă ne-ar putea costa scump.
„Banii europeni, atât cei din PNRR, cât și fondurile de coeziune sau alte programe, creează creștere economică, duce la dezvoltare în teritoriu, nu doar în marile orașe, creează locuri de muncă și profituri pentru firmele românești. Eu aș spune că a evita recesiunea în acest an este cumva legată de absorbția de bani europeni”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
În plus, spune acesta, nu trebuie uitat că agențiile de rating au subliniat importanța fondurilor europene și a PNRR în păstrarea României în categoria ”recomandată investițiilor”, deși au redus recent perspectiva ratingului țării noastre.
„Ancorele noastre pentru a rămâne în categoria recomandată investițiilor sunt două: apartenența la Uniunea Europeană, care înseamnă cumva faptul că nu suntem lăsați să deviem cu deficitele economice și fondurile europene. Practic s-ar duce o parte dintr-o ancoră care ne ține în categoria investment rate”, a adăugat acesta.
În bugetul din acest an sunt prevăzute intrări de fonduri europene de aproape 88 de miliarde de lei, dublu față de anul trecut, ceea ce față estimarea extrem de ambițioasă.
Editor : B. G.
