Europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan, care a propus un Guvern ce nu a reuşit să treacă de votul Parlamentului pentru a fi învestit, afirmă că anunţul Standard & Poor’s privind ratingul României este o veste bună. El subliniază, însă, că riscul iresponsabilităţii fiscale este cel mai mare risc pentru noi în perioada următoare. ”Agenţiile de rating şi investitorii se tem cel mai mult de revenirea la risipa din trecut”, afirmă Mureşan, adăugând că ”partidul care făcut deficitul de 9% şi a destabilizat ţara nu poate garanta stabilitatea ei”.
”Standard & Poor’s confirmă ratingul României şi evităm retrogradarea. Aceasta este o veste foarte bună. Agenţia de rating spune foarte clar că riscul iresponsabilităţii fiscale este cel mai mare risc pentru noi în perioada următoare”, a scris, sâmbătă dimineaţă, pe Facebook, Siegfried Mureşan.
Potrivit acestuia, ”este evident că, atât agenţiile de rating, cât şi investitorii, se tem cel mai mult de revenirea la risipa din trecut”.
”Se tem de asta mai mult decât de orice altceva. Se tem de asta, deoarece partidul care făcut deficitul de 9% şi a destabilizat ţara nu poate garanta stabilitatea ei. A crede că partidul care a destabilizat ţara reprezintă garantul stabilităţii este puţin naiv”, a adăugat Mureşan.
Guvernul propus de acesta nu a reuşit să treacă de votul Parlamentului, PSD şi AUR refuzând să voteze.
PSD cere mandatul pentru formarea Guvernului, Sorin Grindeanu declarând să se aştepta ca el să fie nominalizarea de premier din partea preşedintelui Nicuşor Dan, în momentul în care acesta l-a anunţat pe Siegfried Mureşan.
Luni, partidele sunt covocate din nou la consultări la Cotroceni, preşedintele Nicuşor Dan anunţând că imediat după va face o nouă desemnare.
Agenţia de rating S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-„, cu perspectivă negativă, menţinând România în categoria ţărilor recomandate investiţiilor. Raportul care vizează România a subliniat progresele, dar a atras atenţia şi asupra faptului că instabilitatea politică este principalul risc.
„Considerăm că există riscul ca eşecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală şi economică, nu numai că ar pune în pericol consolidarea bugetară, ci ar putea, de asemenea, să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creşterea costurilor de finanţare şi intensificarea presiunilor asupra balanţei de plăţi. Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, dacă perturbările de pe piaţa energiei ar deraia aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ale României, slăbind în acelaşi timp în mod semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele fiscale”, avertizează agenţia.
”Un impas politic prelungit şi riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029 (…) În absenţa unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declaraţiile contradictorii ale principalelor partide”, se mai arată în raport.
Potrivit specialiştilor S& P, „lipsa de vizibilitate privind creşterile salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale legate de alegeri”.
„Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă”, se mai arată în documentul citat.
Agenţia mai avertizează că „lipsa unui guvern funcţional împiedică previzibilitatea reformelor şi afectează guvernanţa fiscală pe termen mediu”.