Forţele americane urmează să se retragă din ultimele lor baze din Irak până miercuri, o plecare celebrată ca o victorie de către Iran şi aliaţii săi, care au acum o influenţă profundă în ţara în care 4.500 de americani şi-au pierdut viaţa în timpul a peste două decenii de război, relatează Reuters.
Experţii irakieni în domeniul securităţii afirmă că retragerea – convenită în 2024 sub preşedinţia lui Joe Biden şi pusă în aplicare de administraţia lui Donald Trump chiar în timp ce aceasta duce un război împotriva Iranului – ar putea oferi Teheranului şi puternicilor săi aliaţi mână liberă, permiţând totodată şi altor duşmani ai SUA să revină în forţă, inclusiv Statului Islamic (ISIS).
„Iranul va beneficia strategic de pe urma plecării coaliţiei, deoarece aceasta elimină o prezenţă militară care, timp de ani de zile, a acţionat ca o contrapondere la influenţa Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, un analist irakian în domeniul securităţii, specializat în studierea grupărilor armate şiite aliate cu Iranul.
El spune că grupările de miliţii pro-iraniene nu numai că vor prezenta retragerea ca pe o victorie a mişcării lor, ci vor „încerca să transforme acest impuls într-o influenţă mai mare asupra securităţii şi procesului decizional politic”.
Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Rezistenţei Islamice din Irak, o organizaţie-umbrelă a facţiunilor armate susţinute de Iran, a descris retragerea SUA drept „o victorie istorică pentru grupurile de rezistenţă islamică irakiene şi pentru irakienii onorabili, precum şi o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.
„Pe 30 septembrie, vom sărbători încheierea unei pagini negre din istoria Irakului şi eşecul ocupaţiei de a-şi impune voinţa asupra ţării noastre”, a declarat el pentru Reuters. „Irakul a demonstrat că suveranitatea sa nu poate fi asigurată de forţe străine, ci de rezistenţă şi de voinţa poporului său”, a subliniat el.
RETRAGERE PREMATURĂ
Deşi plecarea eventuală a forţelor americane se bucură de o largă popularitate în rândul irakienilor, cei care îşi fac griji cu privire la puterea grupărilor susţinute de Iran se tem că retragerea este prematură.
„Considerăm că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia responsabilitatea pentru securitate în acest moment”, a declarat pentru Reuters Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, odinioară un bastion al rezistenţei antiamericane.
„Toţi irakienii aspiră la suveranitate deplină şi niciun irakian nu va contesta acest lucru. Dar cred că plecarea (coaliţiei conduse de SUA) în acest mod şi crearea unui vid de putere este de ceea ce se tem toţi irakienii”, a arătat el.
Forţele americane au invadat Irakul în 2003 pentru a-l răsturna pe dictatorul musulman sunnit Saddam Hussein, apoi au ocupat ţara, au instalat un guvern condus de şiiţi şi au dus o luptă de contrainsurgenţă care a durat ani de zile, înainte de a se retrage la sfârşitul anului 2011.
Au revenit mai puţin de trei ani mai târziu pentru a ajuta forţele irakiene să învingă gruparea militantă sunnită „Statul Islamic” într-un război de amploare desfăşurat între 2014 şi 2017.
Numărul americanilor care au murit în „Operaţiunea Libertatea Irakului” a fost de aproximativ două ori mai mare decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere bruscă a SUA în 2021.
În ultimii ani, Irakul a fost singura ţară care a menţinut alianţe politice şi militare strânse atât cu Statele Unite, cât şi cu Iranul, care uneori a folosit teritoriul irakian ca pe un câmp de luptă prin intermediari.
Statele Unite l-au ucis pe un comandant iranian de rang înalt, Qasem Soleimani, printr-un atac asupra Aeroportului din Bagdad în 2020. Pe de altă parte, aliaţii Iranului au tras în repetate rânduri asupra bazelor americane, provocând uneori represalii.
În războiul din acest an împotriva Iranului, 7 dintre cei 18 militari americani înregistraţi ca ucişi se aflau în Irak, ultimul fiind un sergent al armatei care a murit în timpul detonării controlate a unei drone la o bază din apropierea oraşului Erbil, în iulie.
VICTORIE PENTRU „AXA REZISTENŢEI”
Iranul, care afirmă că scopul său final este de a forţa forţele americane să părăsească întregul Orient Mijlociu, prezintă retragerea SUA din Irak ca pe o victorie pentru „axa rezistenţei” sale, formată din grupări armate aliate din întreaga regiune.
„Securitatea durabilă va prevala în Irak” odată ce americanii vor părăsi ţara şi regiunea, a declarat luni Amir Hayat Moqaddam, vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională a Parlamentului iranian.
Iranul „salută retragerea trupelor americane din Irak şi o va susţine fără îndoială”, a declarat el pentru serviciul de ştiri al Parlamentului iranian. „Grupurile de rezistenţă desfăşoară în prezent acţiuni, uneori vizând şi confruntându-se cu trupele americane”, a arătat el.
Washingtonul a acuzat miliţiile din Irak susţinute de Iran că joacă un rol în conflictul mai amplu din Orientul Mijlociu, lansând atacuri asupra ţărilor vecine la indicaţia Teheranului, cel mai recent fiind atacul asupra unui important oleoduct saudit în această lună. Guvernul de la Bagdad afirmă că încearcă să le limiteze influenţa.
O NOUĂ VIAŢĂ PENTRU STATUL ISLAMIC?
Unii oficiali irakieni din domeniul securităţii, atât din cadrul guvernului federal, cât şi din regiunea kurdă semi-autonomă din nord, susţin că retragerea SUA riscă, de asemenea, să dea un nou suflu luptătorilor Statului Islamic, care, în ciuda înfrângerii autoproclamatului lor califat de acum aproape un deceniu, păstrează o reţea de „celule adormite”.
La apogeul puterii lor, luptătorii au ocupat o treime din Irak şi au ucis mii de oameni, inclusiv sute pe care i-au filmat ei înşişi în timp ce îi împuşcau în interiorul unei foste baze militare americane.
Lipsa informaţiilor din partea serviciilor secrete americane, a sprijinului logistic şi a dronelor va oferi Statului Islamic şansa de a se regrupa, consideră comandantul kurd Sirwan Barzani. „De mai bine de două săptămâni, am observat mişcări ale celulelor adormite ale Statului Islamic, după ce mass-media generală a anunţat că va avea loc o retragere oficială a coaliţiei internaţionale din Irak până la sfârşitul lunii septembrie”, spune el. „Acest lucru a ridicat, în opinia mea, moralul” luptătorilor, adaugă el.
Forţele de securitate irakiene au declarat că o celulă suspectată de apartenenţă la Statul Islamic pregătea atacuri sinucigaşe care să coincidă cu retragerea. Acest complot a accentuat îngrijorările potrivit cărora gruparea militantă rămâne capabilă să exploateze lacunele de securitate, în ciuda anilor de eşecuri militare, au declarat patru oficiali irakieni din domeniul securităţii şi al armatei.
Statul Islamic „încearcă să transmită mesajul că gruparea este încă puternică şi capabilă să lanseze atacuri sângeroase”, a declarat colonelul Khalid al-Bayati, un înalt oficial de securitate din oraşul strategic petrolier Kirkuk.