Tulburările de somn afectează milioane de persoane şi pot influenţa sănătatea dincolo de simpla apariţie a oboselii în timpul zilei. Pe lângă impactul asupra calităţii vieţii, acestea sunt asociate cu dificultăţi de concentrare, probleme de atenţie, modificări ale dispoziţiei şi scăderea performanţei în activităţile cotidiene. Mecanismele prin care aceste afecţiuni influenţează funcţionarea creierului nu sunt însă pe deplin înţelese.
O amplă analiză a studiilor de imagistică cerebrală sugerează că diferite tulburări de somn sunt asociate atât cu modificări comune, cât şi cu modificări specifice ale structurii unor regiuni implicate în atenţie, luarea deciziilor şi controlul emoţiilor. Autorii subliniază însă că studiul nu poate stabili dacă aceste modificări reprezintă cauza tulburărilor de somn sau apar ca o consecinţă a acestora.
Aproximativ 50-70 de milioane de americani suferă de o tulburare de somn. Pentru a identifica eventuale tipare comune la nivelul creierului, cercetătorii de la Center for Children and Families din cadrul Florida International University (FIU) au realizat o meta-analiză, care a reunit rezultatele a 57 de studii ce au utilizat tehnici de imagistică cerebrală pentru evaluarea structurii creierului.
În loc să analizeze fiecare afecţiune separat, cercetătorii au comparat două categorii principale de tulburări de somn. Prima a inclus disomniile, precum insomnia şi apneea de somn, care afectează iniţierea sau menţinerea somnului. A doua categorie a cuprins parasomniile, cum sunt somnambulismul, tulburarea cu coşmaruri şi terorile nocturne, caracterizate prin comportamente sau evenimente anormale care apar în timpul somnului.
Analiza a arătat că ambele categorii sunt asociate cu reducerea volumului talamusului, o structură cerebrală care filtrează informaţiile primite de creier şi contribuie la atenţie, concentrare şi procesarea informaţiilor. Modificările au fost observate în special la nivelul pulvinarului – masa nucleară nervoasă care formează tuberculul posterior al talamusului, implicată în orientarea atenţiei şi controlul proceselor cognitive.
Cercetătorii au constatat că aceste modificări sunt asociate cu reţele cerebrale implicate în menţinerea atenţiei şi îndeplinirea sarcinilor. Potrivit autorilor, acest tipar ar putea explica de ce persoanele cu tulburări de somn prezintă adesea reacţii mai lente, dificultăţi în luarea deciziilor şi un risc mai mare de a face erori sau de a fi implicate în accidente.
„Pe măsură ce tot mai mulţi oameni conştientizează importanţa somnului pentru sănătate, devine tot mai necesar să înţelegem ce se întâmplă în creier. Prin reunirea rezultatelor mai multor studii, această analiză oferă o imagine mai clară asupra modului în care tulburările de somn sunt asociate cu structura şi funcţionarea creierului şi indică direcţiile în care ar trebui să continue cercetările”, a declarat Dr. Matthew Sutherland, specialist în neuroştiinţe cognitive la FIU şi autorul principal al studiului, citat într-un comunicat.
În cazul parasomniilor, cercetătorii au identificat şi modificări structurale la nivelul cortexului cingulat posterior. Această regiune cerebrală este implicată în motivaţie, luarea deciziilor şi reglarea emoţiilor. Autorii consideră că aceste modificări ar putea contribui la explicarea schimbărilor de dispoziţie şi de comportament observate la unele persoane cu aceste tulburări.
În schimb, analiza nu a identificat modificări structurale specifice şi constante asociate exclusiv disomniilor. Acest rezultat sugerează că mecanismele cerebrale implicate pot diferi în funcţie de modul în care fiecare tulburare perturbă somnul.
„Majoritatea cercetărilor analizează fiecare tulburare de somn separat. Comparând rezultatele mai multor studii, am identificat tipare comune care pot explica de ce problemele de somn afectează concentrarea, luarea deciziilor şi funcţionarea de zi cu zi. Înţelegerea acestor mecanisme este esenţială pentru dezvoltarea unor intervenţii mai eficiente, a unor metode de diagnostic mai bune şi a unor tratamente adaptate fiecărui pacient”, a precizat Katharine Crooks, cercetător în neuroştiinţe cognitive şi primul autor al studiului.
Autorii atrag atenţia că analiza evidenţiază doar existenţa unei asocieri între tulburările de somn şi modificările structurale ale creierului. Studiul nu poate demonstra o relaţie de cauzalitate şi nu stabileşte dacă aceste modificări favorizează apariţia tulburărilor de somn, sunt provocate de acestea sau rezultă dintr-o combinaţie a celor două mecanisme.
În continuare, echipa intenţionează să studieze separat diferite tipuri de parasomnii, inclusiv somnambulismul şi tulburarea comportamentală asociată somnului REM, pentru a înţelege mai bine modificările cerebrale specifice fiecărei afecţiuni.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.
