În timpul vizitei la Berlin, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că UE „ar putea muri” și că, dacă va continua cu o agendă „clasică” de liber schimb, va fi „în afara pieței” în doi sau trei ani. Macron a declarat că Europa ar trebui să adopte o agendă mai protecționistă dacă vrea să supraviețuiască, scrie Politico.
„Fostul nostru model a luat sfârşit. Reglementăm prea mult şi investim prea puţin. În următorii doi-trei ani, dacă ne urmăm agenda clasică, vom ieşi de pe piaţă”, a transmis Macron miercuri în cadrul unei conferinţe la Berlin. „UE ar putea muri, suntem în pragul unui moment foarte important”, a adăugat el.
Preşedintele Franţei este de părere că Europa este depășită de SUA și China în domenii-cheie precum schimbările climatice, inteligenţa artificială, apărarea şi securitatea.
Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a lansat un avertisment similar într-un raport publicat în septembrie, afirmând că UE se confruntă cu o „provocare existenţială” dacă nu îşi transformă radical economia pentru a-şi spori competitivitatea. Macron a declarat că susţine pe deplin concluziile lui Draghi şi că Europa ar trebui să se grăbească să le pună în aplicare. „Cred că este foarte adevărat, suntem în pericol”, a spus el.
Între timp, cancelarul Olaf Scholz susține că impulsul de a proteja industriile europene de practicile comerciale neloiale „nu trebuie să ne determine să ne facem rău”. Germania urmează să voteze vineri împotriva noilor taxe UE asupra vehiculelor electrice chinezești, după ce Scholz a intervenit pentru a întări opoziția țării sale față de această mișcare.
Ciocnirea dramatizează dilema cu care se confruntă cele 27 de guverne ale blocului într-un moment extrem de sensibil pentru comerțul global. Alegerile prezidențiale din SUA sunt aproape, iar Donald Trump ar putea fi reales președinte și ar putea pune probleme UE în domeniul comerțului, anunțând noi tarife dacă va câștiga alegerile.
Dar chiar și Joe Biden a dus politica americană într-o direcție protecționistă, acordând prioritate firmelor autohtone pentru investiții industriale în valoare de sute de miliarde de dolari și ispitind companiile europene să se mute în SUA.
În condițiile în care China este din ce în ce mai asertivă, în special cu noile tehnologii neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon și cu lanțurile de aprovizionare, UE are câteva alegeri de făcut dacă dorește să concureze. Aceste decizii vor necesita un grad mare de consens din partea liderilor naționali. Iar cele două mari puteri ale blocului par să nu fie de acord.
La evenimentul de la Berlini, Scholz și Macron și-au petrecut ziua de miercuri prezentând viziuni extrem de diferite asupra a ceea ce trebuie să facă Europa în continuare. Aceștia au divergențe cu privire la subiecte cheie, inclusiv despre propunerile pentru împrumuturi comune ale UE, taxele la importurile de vehicule chineze și discuțiile comerciale cu țările din America de Sud.
Macron a făcut aluzie la dificultățile pe care le întâmpină în dialogul cu Scholz când a fost întrebat dacă va putea convinge Berlinul să emită datorii comune UE, așa cum s-a propus într-un raport oficial al fostului premier italian Mario Draghi. Liderul francez a râs și a spus că ultima dată când s-a întâmplat asta a fost în pandemie, cu ajutorul „un coleg numit Covid-19”.
Macron și Scholz au discutat despre raportul Draghi privind competitivitatea Europei, care va fi pe agenda următorului summit al Consiliului European. Oficial, atât Parisul, cât și Berlinul spun că sunt de acord cu Draghi. Dar, în realitate, ei nu sunt de acord cu privire la noul val de împrumuturi comune ale UE pentru a investi în sectoare strategice și pentru a rivaliza cu China și SUA. În timp ce Franța a cerut adesea noi datorii UE și repetarea planului de redresare post-pandemie, pentru Germania nu este o opțiune.
Nu este prima dată când cei doi lideri se află în conflict cu privire la politica europeană, tensiunile ies la iveală frecvent și au culminat cu anularea unei reuniuni comune a cabinetului din 2022.
