Răspunsul Uniunii Europene la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciproce” tuturor partenerilor comerciali ai SUA nu este la fel de agresiv precum se așteptau unii, dar demonstrează creativitate în încercarea de a lovi acolo unde îl doare cel mai tare pe președintele american: statele conservatoare, care sunt baza sa electorală.
Potrivit unui document intern obținut de POLITICO, Comisia Europeană are în vedere impunerea unor tarife de până la 25% pentru o gamă largă de exporturi americane în valoare de aproximativ 22,1 miliarde de euro (pe baza importurilor UE din 2024).
Lista include produse agricole și industriale comune, precum soia, carne, tutun, fier, oțel și aluminiu — sectoarele americane cele mai dependente de exporturile transatlantice. Experții europeni în comerț au adăugat o doză de creativitate în interpretarea codurilor vamale, canalizând și o doză de agresivitate pasivă pentru a afecta baza electorală a lui Trump.
Țările membre UE urmează să voteze noile tarife miercuri, fără să se prevadă o opoziție majoră. După aprobare, primul val de tarife – pe produse precum merișoare sau suc de portocale, introduse inițial în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, dar suspendate în 2021 – va intra în vigoare pe 15 aprilie.
Pe 16 mai, va urma un al doilea set de taxe vamale de 25% aplicat unor produse precum oțelul, carnea, ciocolata albă și polietilena. Ultimul val, cu taxe de 25% pentru migdale și soia, va intra în vigoare pe 1 decembrie, cu un strop de suspans tipic Comisiei Europene.
În total, taxele impuse de UE vor afecta exporturi americane în valoare de până la 13,5 miliarde de dolari, conform unei analize POLITICO a datelor comerciale din 2024, în special din statele conservatoare care îl susțin pe Trump.
Soia, ținta principală
Cel mai important produs vizat este soia, un simbol economic esențial pentru statele republicane. America este al doilea cel mai mare producător și exportator de soia din lume, iar sectorul este deja afectat de măsurile de represalii ale Chinei, concurența globală crescută și scăderea prețurilor. 82,5% din exporturile americane de soia către UE provin din Louisiana, statul natal al președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson.
Producătorii americani de soia au criticat deja abordarea agresivă a lui Trump, afirmând că „tarifele nu sunt o chestiune de luat ușor” și au cerut administrației să „reconsidere tarifele impuse Canadei, Mexicului și Chinei”. Trump a transmis însă că nu intenționează să oprească noile măsuri.
Ținte simbolice din statele republicane
UE mai vizează carnea de vită din Kansas și Nebraska, carnea de pasăre din Louisiana, piese auto din Michigan, țigări din Florida și produse din lemn din Carolina de Nord, Georgia și Alabama.
Deși whisky-ul a fost eliminat din lista finală în urma lobby-ului făcut de Franța, Italia și Irlanda, alte produse cu impact simbolic au fost păstrate:
- înghețată din Arizona,
- batiste din Carolina de Sud,
- pături electrice din Alabama,
- cravate și papioane din Florida,
- mașini de spălat din Wisconsin,
- paste din Florida și Carolina de Sud,
- lenjerie pentru femei din Ohio și Kentucky,
- lenjerie pentru bărbați (provenind în mare parte din state democrate).
Războiul comercial se intensifică
Războiul tarifar declanșat de Trump are un preț mare pentru SUA. China și Canada au răspuns cu propriile tarife. În total, măsurile de represalii ale Chinei, Canadei și UE afectează exporturi americane în valoare de aproape 90 de miliarde de dolari.
Beijingul a impus taxe de 15% pentru produse precum puiul, grâul și porumbul, și 10% pentru soia, carne, fructe și alte exporturi agricole. Canada a introdus două seturi de tarife de 25%: unul pe produse agroalimentare și altul pe oțel și aluminiu.
Citește și Donald Trump intensifică războiul taxelor. Președintele american anunță că va impune tarife „majore” și produselor farmaceutice
UE, la rândul său, folosește o abordare „morcov și băț”: a propus luni un acord „zero pentru zero” pe bunuri industriale (mașini, produse chimice, plastice, echipamente), dar Trump a declarat că oferta este insuficientă și a cerut ca UE să cumpere energie americană de 350 de miliarde de dolari pentru a „face deficitul să dispară într-o săptămână”.
Ca ultimă opțiune, UE ar putea recurge la „bazooka comercială” și să taxeze serviciile americane, un pas pe care unele state membre ezită încă să-l facă.
Editor : M.I.
