Un australian a supraviețuit timp de 100 de zile cu o inimă artificială din titan, în timp ce aștepta un transplant de la un donator, fiind cea mai lungă perioadă de utilizare a acestei tehnologii de până acum, relatează CNN. 

Pacientul, un bărbat între 40 și 50 de ani, care a ales să rămână anonim, a primit implantul în timpul unei operații la Spitalul St. Vincent din Sydney, în noiembrie anul trecut.

În februarie, el a devenit prima persoană din lume care a părăsit spitalul cu acest dispozitiv, care la menținut în viață până când a devenit disponibil un donator de inimă, la începutul acestei luni.

Conform unui comunicat emis miercuri de Spitalul St. Vincent, Universitatea Monash și BiVACOR, compania americano-australiană care a creat dispozitivul, pacientul, care suferea de insuficiență cardiacă severă, „se recuperează bine”.

Capacitatea dispozitivului de a-l menține în viață atât de mult timp este considerată un progres semnificativ, sugerând că această inimă artificială ar putea deveni o opțiune pe termen lung pentru pacienții cu insuficiență cardiacă. În prezent, dispozitivul este încă în faza de testare și nu a fost aprobat pentru utilizare generală.

Fondatorul BiVACOR, inginerul australian Daniel Timms, care a inventat dispozitivul după ce tatăl său a murit din cauza unei boli de inimă, a declarat că este „o realizare extraordinară să vadă decenii de muncă concretizându-se”.

„Întreaga echipă BiVACOR este profund recunoscătoare pacientului și familiei sale pentru încrederea totală acordată inimii noastre artificiale”, a spus el în comunicat. „Curajul lor va deschide calea pentru numeroși alți pacienți care vor putea beneficia de această tehnologie salvatoare de vieți”, a adăugat el. 

Cum funcționează

Inima artificială BiVACOR (TAH) are o singură componentă mobilă: un rotor menținut în poziție de magneți. Așa cum sugerează numele, este construită din titan și nu are valve sau rulmenți mecanici care s-ar putea uza în timp.

Aceasta pompează sângele către corp și plămâni, înlocuind ambii ventriculi ai unei inimi afectate de insuficiență cardiacă.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, ucigând aproximativ 18 milioane de oameni anual, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Scopul pe termen lung al dispozitivului este să salveze mai mulți pacienți aflați pe listele de așteptare pentru transplanturi. Potrivit Departamentului de Sănătate al SUA, aproximativ 3.500 de persoane au primit un transplant de inimă în 2024, iar 4.400 s-au înscris pe lista de așteptare în același an.

„O schimbare majoră”

Profesorul Chris Hayward, de la Institutul de Cercetare Cardiacă Victor Chang, a declarat că inima BiVACOR marchează „o schimbare majoră în domeniul transplanturilor de inimă”.

„În următorii zece ani, vom vedea inima artificială devenind o alternativă pentru pacienții care nu pot aștepta un transplant de inimă sau pentru cei pentru care un donator pur și simplu nu este disponibil”, a spus Hayward, care monitorizează recuperarea pacientului australian și a contribuit la pregătirea dispozitivului pentru testele clinice.

Dispozitivul a fost deja testat în cadrul unui studiu de fezabilitate al Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din Statele Unite, în care cinci pacienți au primit implanturi.

Primul caz a fost în iulie anul trecut, când un bărbat de 58 de ani, aflat în stadiu terminal de insuficiență cardiacă, a primit implantul în timpul unei operații la Centrul Medical din Texas. Acesta a supraviețuit timp de opt zile până când a devenit disponibil un donator.

Alți patru pacienți au urmat în acest studiu, care a analizat siguranța și performanța dispozitivului în timp ce aceștia așteptau un transplant de inimă. Testele ar putea fi extinse la 15 pacienți.

Implantul din Australia este primul dintr-o serie planificată de Programul Frontierei Inimii Artificiale al Universității Monash, un program în valoare de 50 de milioane de dolari australieni (31 de milioane de dolari americani) care urmărește dezvoltarea și comercializarea a trei dispozitive pentru tratarea insuficienței cardiace.

Editor : C.S.

Share.
Exit mobile version