Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri că administraţia sa analizează posibila reducere a trupelor americane din Germania, adăugând că o decizie va fi luată în scurt timp.
„Statele Unite analizează şi evaluează posibilitatea reducerii efectivelor militare din Germania, urmând ca o decizie să fie luată în perioada următoare. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni!”, a scris Donald Trump pe Truth Social, postarea sa fiind preluată pe contul de X de şefului Pentagonului, Pete Hegseth, care zilele acestea este audiat în Congres pe tema războiului din Iran.
Declaraţia lui Trump vine după ce marţi l-a criticat pe cancelarul german Friedrich Merz în legătură cu războiul din Iran, la o zi după ce Merz afirmase că iranienii umilesc Statele Unite în cadrul negocierilor pentru încetarea conflictului.
CITEȘTE ȘI Donald Trump îl critică dur pe cancelarul german Merz, care „nu ştie despre ce vorbeşte”
Administraţia lui Trump a criticat în repetate rânduri multe dintre ţările membre NATO pentru că nu au oferit asistenţă în războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului, reproşându-le unora dintre ele că nu şi-au trimis forţele navale pentru a ajuta la deschiderea Strâmtorii Ormuz.
CITEȘTE ȘI Europa se opune unor operaţiuni militare americane pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de un război prelungit cu Iranul, stârnind mânia lui Trump
Pe de altă parte, reducerea efectivelor americane din Europa este o temă vehiculată de administraţia Trump încă de la preluarea puterii.
Germania găzduieşte la Ramstein cea mai mare bază militară americană din Europa, unde Washingtonul are peste 36.000 de militari, conform Congresului, deşi presa americană estimează că sunt în prezent circa 50.000 de soldaţi americani.
La începutul acestei luni, The Wall Street Journal a scris că administraţia Trump intenţionează să sancţioneze anumite state membre NATO cărora le reproşează faptul că nu au ajutat Statele Unite în războiul din Iran, potrivit unor oficiali din cadrul administraţiei. Astfel, administraţia ia în calcul să retragă trupe americane din state membre NATO considerate inutile în efortul de război împotriva Iranului şi să le mute în ţări care au ajutat Washingtonul.Ţările care ar putea beneficia, deoarece sunt considerate a fi de partea SUA includ Polonia, România, Lituania şi Grecia, au spus oficialii consultaţi de WSJ.
CITEȘTE ȘI UPDATE – Trump ia în calcul să sancţioneze unele state membre NATO care nu au ajutat SUA în Războiul din Iran, dezvăluie WSJ. El vrea să mute trupe americane din ţări care nu l-au ajutat în ţări care l-au ajutat/ România, posibil beneficiar
Pe parcursul celor două mandate ale sale, Donald Trump nu a încetat să critice aspru NATO şi să ameninţe cu reducerea trupelor americane din Germania şi din alte ţări europene. Decizia sa de miercuri de a revizui efectivele din Germania vine la o zi după critici vehemente la adresa cancelarului german Friedrich Merz. El l-a acuzat că „nu ştie despre ce vorbeşte” în legătură cu Iranul, după ce liderul german a spus că „americanii (nu au) în mod evident nicio strategie” în Iran, iar Teheranul „umileşte” prima putere mondială.
După aceste critici şi înainte de decizia lui Donald Trump de a lua în considerare retragerea trupelor din Germania, secretarul de stat american Marco Rubio a purtat miercuri o discuţie la telefon cu ministrul german de externe, potrivit AFP. Johann Wadephul şi Marco Rubio au abordat problema Iranului şi importanţa garantării libertăţii de navigaţie în strâmtoarea Ormuz, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott.
Cancelarul german a încercat să mai calmeze tensiunile miercuri, afirmând că relaţiile sale cu Donald Trump rămân „bune şi neschimbate”.
Dar Washingtonul pare hotărât să pună în aplicare măsuri de pedeapsă împotriva aliaţilor occidentali pentru lipsa lor de angajament în războiul din Iran. Săptămâna trecută, un articol de presă indica faptul că Statele Unite ar avea în vedere suspendarea Spaniei din NATO şi că ar putea să-şi revizuiască poziţia cu privire la Insulele Falkland ca răspuns la lipsa de sprijin britanic pentru războiul dus împotriva Iranului.
Washingtonul a reafirmat ulterior neutralitatea sa cu privire la suveranitatea Insulelor Falkland, disputată între Argentina şi Marea Britanie. Cele două ţări s-au angajat în 1982 într-un război scurt, dar sângeros pentru controlul arhipelagului, câştigat de Marea Britanie.
CÂŢI SOLDAŢI AU AMERICANII ÎN EUROPA ŞI UNDE?
Armata SUA este repartizată în 31 de baze permanente şi alte 19 amplasamente militare la care Departamentul Apărării are acces, conform unui raport al Congresului din martie 2024.
Potrivit Reuters, conform datelor furnizate de Centrul de Date privind Personalul Militar al Departamentului Apărării al SUA (DMDC), în decembrie 2025, Statele Unite aveau 68.064 de militari în serviciu activ detaşaţi permanent în bazele sale din Europa. Aceşti militari nu includ forţele care participă la misiuni de desfăşurare şi exerciţii militare în cadrul programului de rotaţie.
Comandamentul European al SUA (USEUCOM) supraveghează operaţiunile militare americane în toată Europa, colaborând cu aliaţii NATO prin intermediul a şase comandamente componente care reprezintă Armata, Marina, Forţele Aeriene, Corpul de Marină, Forţele de Operaţiuni Speciale şi Forţa Spaţială recent înfiinţată.
Aceste componente au sediul în Germania şi Italia şi se concentrează pe răspunsul la crize şi cooperarea în materie de securitate în Europa şi Africa.
Trupele americane sunt staţionate în mai mult de o duzină de ţări europene. Germania, Italia şi Marea Britanie au cea mai mare prezenţă de personal.
În Germania, cea mai mare bază americană din Europa este baza aeriană de lângă oraşul german Ramstein, unde trupele sunt staţionate din 1952. Conform datelor DMDC, în decembrie 2025, 36.436 de militari în serviciu activ erau staţionaţi în Germania, împărţiţi în cinci garnizoane.
În Marea Britanie, forţele americane numărau 10.156 de militari în decembrie anul trecut, staţionaţi în trei baze găzduind în principal personal al Forţelor Aeriene.
În Italia, personalul militar american este staţionat încă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi cuprinde divizii ale Armatei, Marinei şi Forţelor Aeriene. Datele DMDC arată că Italia găzduia 12.662 de soldaţi în serviciu activ la sfârşitul anului 2025 în bazele din Vicenza, Aviano, Napoli şi Sicilia.
Spania – cea mai vocală ţară NATO intrată în dezacord cu Trump – găzduieşte baze ale Marinei şi Forţelor Aeriene ale SUA în apropierea Strâmtorii Gibraltar. Datele DMDC arată că, în decembrie 2025, 3.814 membri ai personalului erau repartizaţi permanent în Spania.
Polonia găzduieşte 369 de membri ai serviciului activ detaşaţi permanent, precum şi aproximativ 10.000 de membri ai forţelor de rotaţie finanţate prin Iniţiativa Europeană de Descurajare, arată datele DMDC şi ale Serviciului de Cercetare al Congresului. Personalul este cantonat în patru baze cu acces temporar al SUA.
Similar Poloniei şi altor ţări din fostul bloc comunist, România găzduieşte o prezenţă rotativă a forţelor americane, pe lângă cei 153 de militari detaşaţi permanent, potrivit DMDC şi Serviciului de Cercetare al Congresului. Bazele la care SUA au acces includ Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Camp Turzii şi Deveselu, dar există planuri care baza de la Kogălniceanu să se extindă.
În Ungaria, SUA desfăşoară misiuni de rotaţie şi exerciţii militare. DMDC consemnează că în decembrie că ţara găzduia 77 de militari detaşaţi permanent, staţionaţi în două baze, Kecskemet şi Papa Air.
