Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat, joi, la Palatul Cotroceni, că în ședința CSAT a fost completat cadrul metodologic de aplicare a legislației privind doborârea dronelor și avioanelor militare cu pilot care încalcă spațiul aviatic național. În aceste cazuri, comandatul operațiunii are decizia finală, iar în cazul aeronavelor civile care încalcă spațiul național, decizia este cea a ministrului.
„Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor
Toate instituțiile din apărare au o listă de obiective care trebuie protejate, se actualizează în funcție de realități, poate cuprinde obiective temporare, de exemplu, atunci când se întâmplă un eveniment important, unde ai, de exemplu, preşedinţi de stat sau premieri într-un spaţiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferinţă, o sală de conferinţe, astfel că poţi defini acel obiectiv temporar, pe perioada evenimentului, ca fiind un obiectiv care trebuie protejat şi SPP-ul în cazul ăsta ia toate măsurile pentru a-l proteja.
Legea face o referire şi un cadru general la capabilităţile tehnice pentru a interveni împotriva dronelor, pentru protecţia acestor obiective şi vorbim de trei paşi, unul de identificare, al doilea, general, de bruiere, al treilea de intervenţie şi nu o să intru în mai multe detalii, detaliile fiind clasificate”, spune Moșteanu.
Ministrul Apărării a mai declarat că al doilea proiect stabileşte linia, cine ce comandă în cazul necesităţii de a doborî o aeronavă care intră neautorizat în spaţiu aerian.
„Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile.
În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României.
Şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca şi până acum. Este o poveste veche de la 11 septembrie, din acel moment în care lumea noastră modernă s-a schimbat, în care s-a întâmplat un lucru la care nu s-ar fi aşteptat nimeni, şi anume nişte aeronave civile au lovit acei zgârie nori din New York.
De atunci a rămas ca decizia, şi suntem practic pe cadru vechi, în care decizia în cadrul aeronavei civile cu pilot, care nu se identifică, devin aşa zise renegate în limbaj de specialitate, decizia este la ministru, pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie, sper să nu mai vedem aşa ceva pe teritoriu niciunei ţări”, a mai anunțat ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, la Palatul Cotroceni.
Citește și „Poate doborî NATO avioanele rusești care încalcă spațiul Alianței?” Trump, Rutte, Rubio: o întrebare, trei răspunsuri diferite
Editor : Alexandru Costea
