Grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA) a lansat o scrisoare deschisă săptămâna aceasta, cerând Bienalei de la Veneţia să împiedice Israelul să participe la expoziţia din acest an. Scrisoarea a fost semnată de aproape 200 de artişti, curatori şi lucrători din domeniul artelor asociaţi cu ediţia din acest an a Bienalei. Israelul va fi reprezentat prin instalaţia „Rose of Nothingness” a artistului de origine română Belu-Simion Făinaru.
Printre semnatarii scrisorii se numără curatorii Gabe Beckhurst Feijoo şi Rasha Salti, doi membri ai echipei însărcinate cu realizarea viziunii regretatului curator Koyo Kouoh. Kouoh a murit în luna mai a anului trecut, la doar câteva luni după ce a fost anunţat curator al Bienalei de la Veneţia din 2026. De asemenea, zeci de artişti incluşi în expoziţia principală, „In Minor Keys”, care au semnat scrisoarea, precum şi artişti sau curatori asociaţi cu pavilioanele Belgiei, Braziliei, Bulgariei, Franţei, Peru, Poloniei, Spaniei, Elveţiei şi altor ţări.
Doisprezece artişti şi curatori din alte pavilioane au semnat scrisoarea anonim, temându-se de „posibile daune fizice, politice sau juridice din cauza semnării publice”, se arată în scrisoare.
„Noi, subsemnaţii, suntem uniţi ca artişti, curatori şi lucrători în domeniul artei, refuzând colectiv să vă permiteţi să promovaţi statul israelian în timp ce comite genocid”, se arată în scrisoare. „Facem acest lucru în sprijinul colegilor noştri artişti şi lucrători culturali din Palestina, în solidaritate cu Palestina şi cu speranţa profundă de a pune capăt genocidului sionist şi apartheidului continuu şi de a renaşte o Palestină liberă”.
Scrisoarea continuă: „În 2024, indignarea faţă de includerea unui stat genocid în Bienala de artă a fost atât de puternică încât pavilionul Israelului a fost forţat să se închidă. Pe măsură ce ne apropiem de o aniversare îngrozitoare – doi ani şi jumătate de genocid deschis împotriva Palestinei – şi la 77 de ani de la Nakba, statul israelian caută încă o dată legitimarea Bienalei pentru a se deghiza în creator în loc de distrugător de viaţă şi cultură”.
ANGA a publicat o scrisoare similară în 2024, înainte de Bienala din acel an, care a strâns în cele din urmă peste 20.000 de semnatari. În aprilie a acelui an, artista Ruth Patir, care a fost aleasă să reprezinte Israelul, a anunţat că îşi va deschide expoziţia în pavilionul Israelului până când se va ajunge la „un acord de încetare a focului şi eliberare a ostaticilor” între Israel şi Hamas. Acest lucru nu s-a întâmplat înainte de închiderea expoziţiei în noiembrie anul acesta, iar pavilionul Israelului nu s-a deschis niciodată. Au existat încă proteste în faţa pavilionului în timpul zilelor de vernisaj ale Bienalei şi al deschiderii publice din aprilie 2024.
Contribuţia Israelului la Bienala din acest an nu va avea loc în pavilionul său din Giardini – despre care se spune că este în renovare – ci în Arsenale, celălalt loc principal de desfăşurare a Bienalei.
Într-o declaraţie telefonică acordată ARTnews, artistul româno-israelian Belu-Simion Făinaru, stabilit în Haifa şi care urmează să reprezinte Israelul, a spus că vede noul loc de desfăşurare ca pe o schimbare pozitivă, adăugând că este bucuros să expună alături de ţări precum Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Arabia Saudită, care au toate pavilioanele lor în Arsenale.
Participarea Israelului nu a fost singura controversă cu care se confruntă Bienala. La începutul acestei luni, Rusia a anunţat că intenţionează să redeschidă Pavilionul Rusiei pentru prima dată de la invazia Ucrainei în 2022.
Această mişcare a stârnit indignare pe scară largă, peste 8.500 de persoane semnând o altă scrisoare deschisă prin care solicită conducerii Bienalei să „abordeze implicaţiile” participării Rusiei.
Până acum, Bienala s-a mobilizat împotriva celor care protestează faţă de participarea Rusiei şi a Israelului, declarând public că respinge „orice formă de excludere sau cenzură a culturii şi artei”. Organizaţia a adăugat că expoziţia ar trebui să rămână „un loc de dialog, deschidere şi libertate artistică”, chiar dacă tensiunile geopolitice persistă.
Întrebat anterior despre participarea Rusiei, un reprezentant al Bienalei a declarat pentru ARTnews: „Ca premisă generală, Bienala de la Veneţia nu decide asupra participării naţionale; ţările însele aleg dacă participă”.
