Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, afirmă, în legătură cu sesizarea la CCR în cazul Ordonanţei SAFE, că atunci când unii politicieni contestă finanţarea apărării României „într-un moment în care Rusia poartă un război la graniţa” ţării, aceştia fac „un joc periculos”. „Aliaţii noştri văd asta, şi românii, la fel”, adaugă Ţoiu, aflată în Suedia, la întâlnirea miniştrilor afacerilor externe NATO.
„Am ajuns în Suedia, la întâlnirea miniştrilor afacerilor externe NATO, cu o veste bună după ce, la Bruxelles, s-a semnat acordul prin care România primeşte peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE – a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană. A fost o confirmare, în plus, că România este un aliat serios”, afirmă ministrul interimar de Externe, Oana Ţoiu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Ea informează că au început deja discuţiile din prima reuniune ministerială NATO găzduită vreodată de Suedia, cel mai nou aliat, la masă fiind miniştrii de Externe ai celor 32 de state aliate, Secretarul General Mark Rutte şi Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio.
„Pregătim Summit-ul NATO de la Ankara, din iulie şi azi discutăm şi despre Flancul Estic şi nevoia unei o industrii de apărare transatlantice solide, presiune crescută asupra Rusiei”, precizează Ţoiu.
Demniatarul român afirmă că, „din păcate”, în timp ce în Suedia, „alături de aliaţi”, se lucrează ca România să fie „mai sigură şi mai puternică”, la Bucureşti, „unii politicieni s-au grăbit să atace la Curtea Constituţională chiar ordonanţa prin care cele 16 miliarde de euro ajung la armată şi la industria de apărare”.
„Pot să invoce orice formalism procedural dar realitatea e mult mai simplă. Când conteşti finanţarea apărării României, într-un moment în care Rusia poartă un război la graniţa noastră, faci un joc periculos. Aliaţii noştri văd asta, şi românii, la fel. Pentru că SAFE înseamnă bani pentru armata noastră, pentru industria românească de apărare, dar şi 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale cu rol strategic, inclusiv cele din nordul Moldovei, mai spune Oana Ţoiu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Sorin Grindeanu, a depus miercuri, la Curtea Constituţională, o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională, cu privire la ordonanţa care vizează programul SAFE, adoptată de Guvernul Bolojan când a devenit interimar, după ce Parlamentul votase moţiunea de cenzură prin care a demis Executivul.
Grindeanu cere CCR să constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.
Potrivit Ministerului Finanţelor, Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, prin care ţara noastră va avea acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare şi infrastructură strategică.
”SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, afirma ministrul Alexandru Nazare.
Vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că miza semnării acestui acord „nu este doar securitatea României”, ci şi capacitatea ţării de a produce mai mult, în parteneriat cu industria europeană.
CITEȘTE ȘI Bolojan, după semnarea acordului SAFE: Miza nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană / Cinci avantaje majore identificate
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat cinci avantaje majore pentru România, după semnarea acordului SAFE dintre România şi Comisia Europeană, prin care ţara noastră va avea acces la un împrumut de 16,68 miliarde de euro pentru investiţii în apărare, infrastructură strategică şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din ţară.
Potrivit lui Bolojan, acestea sunt dotarea armatei române cu tehnică de ultimă generaţie, pe baza planurilor de înzestrare întocmite de militari, costuri reduse la jumătate pentru acest împrumut, comparativ cu condiţiile de piaţă pentru împrumuturi, finanţare pentru finalizarea autostrăzilor din nord-estul României, transferul de tehnologie în ţară şi integrarea în lanţul valoric al industriei europene de apărare şi refacerea industriei de apărare din ţară.
