Râul Dâmboviţa ar urma să devină un coridor verde-albastru al Bucureştiului, cu maluri reamenajate, mai multă vegetaţie, trasee pentru pietoni şi biciclişti, grădini urbane şi noi zone verzi. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, cu 42 de voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” şi nicio abţinere, parteneriatul dintre Primăria Capitalei şi Administraţia Naţională ”Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea.
Prin acest parteneriat, cele două instituţii vor colabora pentru regenerarea râului Dâmboviţa şi a zonelor din jurul acestuia, cu obiectivul de a transforma cursul de apă într-un element important al infrastructurii verzi a Capitalei.
Proiectul urmăreşte transformarea Dâmboviţei într-un spaţiu urban mai verde şi mai accesibil, dar şi într-o infrastructură care să ajute Bucureştiul să facă faţă mai bine efectelor schimbărilor climatice.
Printre intervenţiile pe care autorităţile le au în vedere se numără reabilitarea zonelor degradate sau afectate de eroziune, refacerea vegetaţiei de pe maluri şi crearea unor coridoare verzi-albastre conectate cu râul. Sunt prevăzute, de asemenea, grădini urbane, perdele verzi pentru reducerea poluării şi minipăduri urbane.
Un alt obiectiv este amenajarea unor trasee pentru pietoni şi biciclişti de-a lungul Dâmboviţei, în ideea dezvoltării mobilităţii urbane nepoluante şi a conectării mai bune a zonelor verzi ale Capitalei.
Dâmboviţa, folosită şi pentru adaptarea la schimbările climatice
Parteneriatul aprobat de Consiliul General nu se limitează la aspectul peisagistic. Primăria şi Apele Române vor colabora şi pentru reducerea riscului de inundaţii urbane, creşterea capacităţii de infiltrare şi retenţie a apelor pluviale şi îmbunătăţirea calităţii apei.
Administraţia Apele Române va pune la dispoziţie date hidrologice, tehnice şi de mediu necesare pentru pregătirea proiectelor şi va sprijini obţinerea avizelor necesare intervenţiilor asupra cursului de apă.
Ce urmează după aprobarea parteneriatului
Votul din Consiliul General aprobă cadrul de colaborare dintre cele două instituţii, însă nu înseamnă că toate lucrările vor începe imediat şi nici că există deja un buget stabilit pentru fiecare intervenţie.
Pentru prioritizarea şi coordonarea proiectelor va fi constituit un Comitet Tehnic format din reprezentanţi ai celor două instituţii. Proiectele concrete urmează să fie stabilite prin documente de implementare distincte, în care vor fi precizate sursele de finanţare, responsabilităţile şi termenele.
Parteneriatul are o durată de cinci ani de la data semnării, cu posibilitatea prelungirii prin act adiţional.