Rezoluţia, adoptată joi cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă şi 88 abţineri, subliniază că aceste atacuri constituie un model clar de escaladare rusă în care Moscova a vizat în mod sistematic transportul maritim civil. Rusia este principalul factor care stă la baza deteriorării situaţiei din regiunea Mării Negre, se arată în text.
Salutând eforturile rapide ale serviciilor de salvare maritimă din România şi Bulgaria, ale poliţiei de frontieră şi ale navelor comerciale din apropiere pentru a asista navele atacate, eurodeputaţii îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la gestionarea ambiguă de către guvernul bulgar a ameninţării ruse, conform unui comunicat al PE.
Aceştia regretă răspunsul diplomatic slab al Sofiei faţă de Rusia şi solicită prim-ministrului Bulgariei, Rumen Radev, să „coreleze cererile de solidaritate a aliaţilor cu acţiuni concrete”. Deputaţii îndeamnă Bulgaria să nu mai amâne participarea sa la iniţiativa antidrone a NATO privind „capacităţile de apărare aeriană împotriva ameninţărilor aeriene de nivel inferior”.
UE ar trebui să ia în considerare o operaţiune navală în Marea Neagră
În urma celor mai recente atacuri mortale, eurodeputaţii afirmă că UE şi statele sale membre ar trebui să ia în considerare desfăşurarea unei operaţiuni navale a UE în Marea Neagră, subliniind că libertatea de navigaţie şi securitatea maritimă fac parte din securizarea flancului estic al NATO, a regiunii Mării Negre şi a Deltei Dunării. Deputaţii solicită NATO să ia în considerare o iniţiativă privind Marea Neagră, pe baza discuţiilor existente privind posibilitatea unei „santinele la Marea Neagră”, şi subliniază importanţa unei cooperări regionale mai strânse între Bulgaria, România şi Turcia.
Mai mult sprijin din partea UE pentru România şi Bulgaria
Textul invită, de asemenea, ţările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine Bulgaria şi România în detectarea şi urmărirea timpurie a dronelor ostile care ameninţă transportul maritim în Marea Neagră, dar şi UE să operaţionalizeze rapid iniţiativa UE privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care urmăreşte să contribuie la consolidarea siguranţei şi securităţii maritime şi la protejarea infrastructurii maritime critice şi a mediului marin. Deputaţii solicită ca fondurile UE necheltuite în aşa-numitul instrument SAFE să fie utilizate pentru a ajuta România şi Bulgaria să facă faţă acestor provocări, subliniind în acelaşi timp că viitorul buget pe termen lung al UE trebuie să răspundă unei game largi de nevoi în materie de securitate şi apărare, inclusiv în regiunea Mării Negre.
În plus, deputaţii doresc ca UE şi statele sale membre să consolideze protecţia şi rezilienţa proiectelor submarine în curs de desfăşurare în domeniul telecomunicaţiilor, al transportului de energie electrică şi al cablurilor de date prin consolidarea supravegherii maritime, a cooperării regionale şi a mecanismelor de răspuns rapid.