Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu află vineri dacă rămâne în arest preventiv sau va sta în arest la domiciliu, în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, aşa cum a decis, în 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti. Această hotărâre a fost contestată de către procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care ar urma să ia o decizie în 23 octombrie.
Marţi, 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti a decis plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu, luând astfel o măsură preventivă mai blândă în cazul fostului candidat la alegerile prezidenţiale, aflat în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro.
Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis plasarea lui Georgescu în arest la domiciliu este acelaşi magistrat care a respins iniţial propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia plasându-l sub control judiciar. Respectiva decizie a fost contestată la instanţa superioară, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Preşedinţie.
În acest dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen şi un cetăţean italian sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat convingând un om de afaceri român că ar putea obţine o finanţare de 6 milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii de peste un milion de euro.
Decizia din 13 octombrie a Tribunalului Bucureşti a fost contestată de către procurori, astfel că Georgescu a rămas în continuare în Arestul Central, contestaţia urmând să fie judecată vineri, la Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, Georgescu, Rusen şi un cetăţean italian au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii „în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.
Probatoriul administrat până în prezent a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în Bucureşti şi judeţul Argeş, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obţine o finanţare de 6.000.000 de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii. În aceste condiţii, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 de euro.
Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare, aceştia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 de euro.
Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro.
În 7 octombrie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au anunţat că au pus sechestru pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce puseseră sechestru şi pe vila din Mogoşoaia a fostului candidat la alegerile prezidenţiale.
Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu mai are patru dosare penale pe numele său, două recente şi două mai vechi, în acestea din urmă fiind deja trimis în judecată.
Cel mai nou dosar împotriva lui Georgescu a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în cadrul căruia acesta a fost acuzat că a făcut în public salutul legionar la ieşirea dintr-o secţie de Poliţie. Joi, poliţiştii din Ilfov s-au deplasat la Arestul Central din Bucureşti pentru a-l audia, însă Georgescu a invocat dreptul la tăcere şi a refuzat să dea declaraţii.
În ziua precedentă, procurorii DIICOT au făcut percheziţii la două adrese din Bucureşti într-un dosar penal care vizează operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
În acest dosar, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să îi scaneze vila din Mogoşoaia, vizată de percheziţiile din 21 septembrie, cu scopul identificării mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video folosite de anchetatori, dar şi pentru alterarea datelor informatice şi perturbarea funcţionării sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică.
Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată. Un dosar este cel în care a fost trimis în judecată, alături de fostul mercenar Horaţiu Potra şi de alţi 20 de inculpaţi, pentru destabilizarea României, Georgescu fiind acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. La termenul de luni, 28 octombrie, instanţa a amânat cauza pentru 12 octombrie.
Într-un alt dosar, fostul candidat la prezidenţiale a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară şi promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.
În 3 aprilie, Georgescu scăpase de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura.