Majoritatea conservatoare a Curţii Supreme a părut, într-o audiere, înclinată să autorizeze pentru prima oară o şcoală religioasă gestionată privat să beneficieze de finanţări publice, o decizie care ar submina şi mai mult principiul separării bisericii de stat, relatează AFP.
Acest dosar poate avea consecinţe grele asupra multor milioane de familii, în contextul în care toate cele 50 de state americane autorizează „charter schools”, şcoli private cu contract de finanţare publică.
Însă, pentru prima oară în 2023, autorităţile şcolare din Oklahoma, în Sudul conservator, au autorizat o „charter school” administrată de un cult religios – Biserica Catolică.
Această instituţie care oferă cursuri online – denumită Sf. Isidor din Sevilia – nu a funcţionat niciodată.
Curtea Supremă din Oklahoma, sesizată de către procurorul general republican al statului, Gentner Drummond, a stabilit că înfiinţarea ei încălca atât Constituţia americană, cât şi a statului.
Primul Amendament al Constituţiei americane interzice stabilirea unei religii naţionale sau preeminenţa unei religii asupra alteia.
Însă reclamanţii, reprezentaţi de către foarte conservatoarea Alliance Defending Freedom (ADF), subliniază că excluderea şcolilor confesionale de la sistemul finanţării publice a „charter schools” contravine altei clauze a Primului Amendament, care garantează libertatea de cult.
”STATUT DE A DOUA CLASĂ”
Dezbaterile au vizat îndelung, miercuri, natura publică sau privată a acestor instituţii, le-a analizat finanţarea şi obligaţiile pe care li le pot impuse statele.
Majoritatea judecătorilor conservatori ai Curţii s-au arătat receptivi la argumentele reclamanţilor, susţinuţi de administraţia Trump.
”Hotărârile noastre au stabilit în mod clar că nu putem trata persoanele credincioase, instituţiile şi discursurile religioase ca având un statul de a doua clasă în Statele Unite, faţă de programe deschise tuturor”, a declarat unul dintre ei, Brett Kavanaugh.
Însă colega sa Sonia Sotomayor, una dintre cei trei magistraţi progresişti, le-a obiectat reclamanţilor că poziţia lor goleşte de conţinut clauza care interzice stabilirea unei religii naţionale, potrivit căreia ”nu vom plăti lideri religioşi pentru ca ei să-şi predea propria religie”.
”INCERTITUDINE ŞI CONFUZIE”
O hotărâre a Curţii în favoarea Sf Isidor ”ar conduce nu doar la înfiinţarea primei şcoli publice religioase din ţară”, a avertizat avocatul Oklahomei, Gregory Garre, ci ”ar face de asemenea neconstituţional programul federal al şcolilor cu contract şi legile cu privire la «charter schools» în 47 de state”.
Ea ar genera ”incertitudine, confuzie şi o bulversare potenţială a milioane de elevi şi de părinţi în întreaga ţară”, a subliniat el.
Majoritatea conservatoare a Curţii – şase dintre cei nouă judecători – s-a arătat în ultimii ani favorabilă unei extinderi a locului religiei în spaţiul public, mai ales în domeniul educaţiei.
În 2022, ea a obligat statul Maine (nord-est) să includă şcoli confesionale într-un dispozitiv de subvenţii politice, apreciind că excluderea lor ”discriminează religia”.
Majoritatea conservatoare a invalidat, în acelaşi an, concedirea de către autorităţile şcolare a unui antrenor de fotbal american din regiunea Seattle (nord-vest) care se ruga pe terenurile de sport.
Hotărârea Curţii, care urmează să se pronunţe până la sfârşitul sesiunii anuale, la sfârşitul lui iunie, ar putea depinde de votul preşedintelui Curţii John Roberts.
Ea va fi luată de către opt dintre cei nouă judecători, după ce magistrata conservatoare Amy Coney Barrett s-a recuzat în acest dosar, aparent din cauza legăturilor sale cu anumiţi jurişti care apără înfiinţarea şcolilor religioase cu contract.
În caz de egalitate, interdicţia pronunţată de către Curtea Supremă a statului Oklahoma ar rămâne în vigoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
