Este de așteptat ca America să părăsească OMS când Donald Trump va fi instalat președinte, chiar în prima zi a mandatului său, pe 20 ianuarie. Experții spun că ar fi o pierdere atât pentru SUA, cât și pentru sănătatea globală, notează DW.
Se așteaptă ca Donald Trump să retragă Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății în prima zi a mandatului său, pe 20 ianuarie. SUA este cel mai mare contributor financiar la OMS, mai ales prin plăți voluntare către programele sale preferate, însă acest model de finanțare a fost criticat pentru că este prea dependent de astfel de donații „asupra unor condiții”.
Trump, care va fi inaugurat pentru un al doilea și ultim mandat ca președinte al SUA pe 20 ianuarie, a încercat să retragă America din OMS și în iulie 2020, la sfârșitul primei sale administrații. Dar tăierea completă a legăturilor cu OMS nu s-a putut întâmpla peste noapte, din cauza unei rezoluții vechi a Congresului, care îi cere președintelui să dea un preaviz de un an și să plătească orice obligații restante.
Din cauza acestei cronologii, alegerea lui Joe Biden la președinție în 2020, la doar câteva luni după decretul lui Trump, i-a permis democratului să anuleze decizia. De data aceasta însă, Trump nu se va confrunta cu astfel de bariere.
SUA sunt cea mai mare sursă de finanțare a OMS
Dacă SUA s-ar retrage din OMS, ar fi o lovitură majoră pentru bugetul organizației și pentru capacitatea acesteia de a coordona programele și politicile internaționale de sănătate.
OMS este o agenție a Națiunilor Unite formată din 196 de țări membre, care plătesc organizației „contribuții evaluate” – o taxă de membru – bazate pe PIB-ul și cifrele populației pe un ciclu de finanțare de doi ani. SUA alocă aproape un sfert din aceste fonduri, înaintea Chinei, Japoniei și Germaniei.
Națiunile pot face și contribuții voluntare, ceea ce fac și SUA. În ciclul actual, SUA au contribuit deja cu aproape 1 miliard de dolari la bugetul OMS. Dar aproximativ jumătate din finanțarea OMS provine de la organizații neguvernamentale. De exemplu, sute de milioane au fost donate de Fundația Bill & Melinda Gates, ceea ce o face al doilea cel mai mare contributor în general.
Contribuțiile direcționate de donator sau „specificate” – unde donatorul dictează cum și unde sunt folosiți banii – reprezintă mai mult de 70% din bugetul total. Acest lucru prezintă o problemă structurală profundă pentru funcționarea OMS, potrivit lui Gian Luca Burci, un fost avocat al OMS, care lucrează acum ca specialist în dreptul sănătății la nivel mondial.
„Donatorii atașează o mulțime de condiții, așa că OMS este practic condusă de donatori”, a spus Burci pentru DW. „Așa că SUA primesc destul de mult în termeni de rentabilitate, pentru relativ puțini bani. Există multe probleme cărora SUA le acordă o mare importanță, indiferent de cine stă la Casa Albă, în special în ceea ce privește urgențele de sănătate, pandemiile, focarele de boli, dar și obținerea de date despre ceea ce se întâmplă în interiorul țărilor”.
Pierderea principalului său contributor financiar ar lăsa OMS cu puține opțiuni pentru a compensa deficitul. Fie alte state membre ar trebui să-și mărească finanțarea, fie bugetul operațional ar trebui să fie redus.
Ieșirea din OMS ar dăuna și SUA
Relația dintre OMS și Donald Trump a început să se deterioreze în 2020, când a acuzat OMS că este o „marionetă a Chinei” în timpul răspunsului său la COVID-19.
„El continuă să se bată cu China și spune că OMS este în buzunarul Chinei, că China o influențează”, a declarat Lawrence Gostin, profesor de drept global al sănătății și director al Centrului de colaborare al OMS pentru dreptul sănătății publice și drepturile omului de la Universitatea Georgetown, SUA.
El a spus că ieșirea din OMS ar fi un „scop propriu” pentru SUA și ar pierde „influența enormă” pe care o are asupra sănătății globale.
„Cred că ar fi profund advers pentru interesele de securitate națională a SUA. Ar deschide ușa către Federația Rusă, China și alte astfel de țări. Acest lucru ar putea fi real și în cazul BRICS: Africa de Sud, India, Mexic”, a declarat Gostin pentru DW.
Retragerea ar face, de asemenea, lumea un loc mai puțin sănătos și sigur. Izolarea de comunitatea globală a sănătății ar pune SUA într-un dezavantaj de protecție în timpul epidemiilor, pandemiilor.
„Sunt multe lucruri pe care Statele Unite le pot face singure, dar împiedicarea unor noi agenți patogeni să treacă granițele noastre pur și simplu nu este unul dintre ele”, a spus Gostin.
Gostin subliniază preocupările actuale cu privire la gripa aviară H5N1 în prezent în SUA: „Nu vom avea acces la informațiile științifice de care avem nevoie pentru a putea combate acest lucru, deoarece gripa aviară este un agent patogen care circulă la nivel global”.
„OMS are un centru de gripă în care monitorizează toate tulpinile din întreaga lume. [Centrl SUA pentru Prevenirea și Controlul Bolilor] este un partener foarte apropiat și folosim aceste date pentru a dezvolta vaccinuri și terapii. Am zbura în orb”, a spus Gostin.
Măsura retragerii ar transforma cu siguranță relația SUA-OMS, dar nu i-ar pune neapărat capăt. SUA ar putea acționa ca ONG, aducând contribuții voluntare la programele pe care le sprijină ideologic.
„[Ei] pot continua să finanțeze unele proiecte [și] activități, așa că este posibil ca OMS să nu piardă în totalitate contribuția SUA”, a spus Burci.
Trump se prezintă, de asemenea, drept un președinte care face tranzacții, așa că ar putea folosi retragerea ca un băț pentru a forța reformele susținute de SUA la Geneva.
Performanța OMS într-o lume modernă a fost mult timp criticată, și nu doar de SUA. Cu toate acestea, unii ca Gostin notează că unele reforme au început ca urmare a gestionării pandemiei COVID-19.
„Trump ar putea trimite o scrisoare de retragere sau ar putea face o înțelegere cu OMS pentru a face din aceasta o organizație mai bună, mai rezistentă, mai responsabilă și mai transparentă, ceea ce ar fi un câștig pentru Statele Unite, pentru OMS și pentru lume”, a spus acesta.
Editor : M.I.
