Aproape două treimi din armele importate de membrii europeni ai NATO în ultimii cinci ani au fost produse de SUA, potrivit unei noi cercetări a institutului Sipri, ceea ce subliniază dependenţa profundă a continentului european de armele fabricate în America într-un moment în care administraţia Trump lasă să planeze dubii că ar fi dispusă să mai ofere Europei umbrela sa de securitate, iar Uniunea Europeană încearcă să se mobilizeze pentru a contracara vulnerabilităţile pe care le are în materie de apărare.Ţările europene ale NATO au aproape 500 de avioane de luptă şi multe alte arme deja comandate de la SUA şi sunt temeri cu privire la faptul că Washingtonul ar putea decide chiar să refuze sprijinul esenţial pentru sisteme de arme-cheie, cum ar fi avionul de luptă avansat F-35, notează Financial Times.
Importurile de arme ale ţărilor europene au crescut de peste două ori între 2020 şi 2024, comparativ cu cei cinci ani anteriori, pe măsură ce regiunea a răspuns invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, potrivit datelor Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri). SUA au furnizat 64% din aceste arme, în creştere de la 52% în perioada 2015-2019.
Mathew George, directorul Programului Sipri privind transferurile de arme, a declarat că statele au continuat să ia decizii de a cumpăra arme americane în ciuda apelurilor publice de a lua măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de arme şi de a consolida industria de armament în Europa.
Cifrele subliniază amploarea provocării cu care se confruntă liderii europeni în încercarea de a-şi reduce dependenţa militară de SUA, în contextul în care preşedintele Donald Trump a cerut ca Europa să devină mai responsabilă pentru propria securitate. Deşi aliaţii NATO ai continentului au căutat să îşi consolideze capacităţile naţionale de la invazia Rusiei de acum trei ani, revenirea lui Trump la Casa Albă a dat un nou impuls. Liderii celor 27 de state membre ale UE au aprobat săptămâna trecută noile iniţiative de finanţare a apărării propuse de Bruxelles, inclusiv un instrument care ar oferi capitalelor împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a le cheltui pentru capacităţile militare. Duminică, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că şi-ar dori ca împrumuturile să fie folosite pentru a reduce dependenţa de armele cumpărate din afara blocului comunitar. Ea a declarat că este „foarte important” ca injecţia de capital să fie utilizată pentru a oferi „cercetare, dezvoltare şi locuri de muncă bune aici, în Europa”.
CITEȘTE ȘI Ursula von der Leyen spune că „ceva fundamental” s-a schimbat, iar democraţia şi statul de drept sunt ameninţate într-o lume din ce în ce mai „tranzacţională”
Fondul de 150 de miliarde de euro a devenit un nou punct sensibil într-o luptă de lungă durată între Franţa şi Germania cu privire la campania de reînarmare a continentului şi dacă ar trebui să includă ţări din afara blocului comunitar, scrie Financial Times. Şefa Comisiei Europene a spus că este important „să fim inteligenţi” şi a pledat menţinerea unor legături bune cu Norvegia şi Regatul Unit.
TEMERI CĂ SUA ÎŞI VOR RETRAGE SPRIJINUL ESENŢIAL PENTRU AVIOANELE F-35
Directorii din industrie s-au alăturat apelurilor conform cărora regiunea trebuie să-şi reducă dependenţa de furnizorii non-europeni pentru a-şi spori rezilienţa. Există îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la faptul că SUA ar putea decide chiar să refuze sprijinul esenţial pentru sisteme de arme-cheie, cum ar fi avionul de luptă avansat F-35, notează Financial Times.
Confruntate cu „o Rusie din ce în ce mai beligerantă şi cu stresul transatlantic în timpul primei preşedinţii Trump, statele europene ale NATO au luat măsuri pentru a-şi salva dependenţa de importurile de arme şi pentru a consolida industria europeană de armament”, notează Pieter Wezeman, cercetător principal la Sipri. Dar el a subliniat, de asemenea, „rădăcinile adânci” ale relaţiei Europei cu Washingtonul în materie de arme, menţionând că ţările europene ale NATO au „aproape 500 de avioane de luptă şi multe alte arme deja comandate de la SUA”.
De-a lungul epocii postbelice, guvernele europene au cheltuit din belşug pe arme americane scumpe, considerând că acesta este preţul pentru menţinerea angajamentului Washingtonului faţă de securitatea continentului. Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al apărării, a declarat jurnaliştilor luna trecută: „Europa ar trebui să investească mai mult în securitate pentru a menţine prezenţa americanilor în Europa, şi nu pentru a-i înlocui”. El a adăugat că această „politică de asigurare” ar arăta noii administraţii că îndeplineşte cele două condiţii pe care Trump le subliniază frecvent ca fiind un quid pro quo pentru sprijinul SUA – cheltuieli mai mari pentru apărare şi „relaţii economice reciproce pentru companiile americane”.
SUA, PRINCIPALUL EXPORTATOR MONDIAL DE ARME, UCRAINA CEL MAI MARE IMPORTATOR
Analiza anuală a Sipri privind transferurile globale de arme a subliniat, de asemenea, modul în care SUA şi-au consolidat poziţia de principal exportator mondial de arme, sporindu-şi cota de exporturi de la 35% la 43% în perioada de cinci ani.
Ucraina, între timp, a devenit cel mai mare importator de arme majore din lume în aceeaşi perioadă, importurile crescând de aproape 100 de ori, în timp ce ţara încerca să lupte împotriva forţelor Rusiei.
Pentru prima dată în ultimele două decenii, cea mai mare parte a armelor americane a ajuns în Europa şi nu în Orientul Mijlociu, deşi Arabia Saudită a fost principalul destinatar al armelor americane.
SUA au rămas furnizorul preferat pentru capacităţile avansate de atac cu rază lungă de acţiune, cum ar fi avioanele de luptă, potrivit Sipri.
SITUAŢIA RUSIEI ŞI CHINEI
Datele au arătat, de asemenea, că primii 10 exportatori de arme din ultimii cinci ani au fost aceiaşi ca cei din perioada anterioară, dar că Rusia a coborât pe locul al treilea, după Franţa, ca urmare a scăderii exporturilor. Italia a sărit de pe locul zece pe locul şase.
Exporturile de arme ruseşti au scăzut cu 64% între 2015 şi 2019 şi între 2020 şi 2024, deoarece războiul din Ucraina a „accelerat” declinul capacităţii Moscovei de a exporta armament. Rusia trebuie să păstreze mai mult din producţia sa internă pentru a o utiliza pe câmpul de luptă, plus că există provocarea sancţiunilor şi presiunile occidentale asupra altor ţări de a nu cumpăra de la Moscova. Conform studiului, două treimi din exporturile de arme ruseşti s-au îndreptat către India, China şi Kazahstan.
Importurile de arme ale Chinei au scăzut cu 64% între cele două perioade, ţara înlocuind din ce în ce mai mult importurile – în principal din Rusia – cu sisteme de arme proiectate şi produse local. Potrivit Sipri, este probabil ca importurile de arme ale Chinei să continue să scadă pe măsură ce creşte capacitatea industriei interne de armament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
