Guvernele Uniunii Europene au cheltuit în acest an 17,9 miliarde de euro pentru a reduce impactul creşterii preţurilor petrolului şi gazelor asupra populaţiei şi companiilor, însă peste două treimi din sprijin nu a fost direcţionat către consumatorii vulnerabili, potrivit Comisiei Europene, transmite Reuters.
Într-o notă pregătită pentru reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro din 8 octombrie, Comisia a cerut guvernelor să direcţioneze mai eficient măsurile de sprijin, să investească în reţelele electrice şi să taxeze electricitatea mai puţin decât gazele naturale, pentru a încuraja reducerea utilizării combustibililor fosili.
De la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, 25 de state membre au adoptat măsuri fiscale pentru a limita efectele preţurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor şi companiilor. Costul bugetar al acestora a ajuns la 17,9 miliarde de euro în 2026, echivalentul a 0,1% din PIB-ul celor 27 de state membre.
”Peste două treimi din sprijin constă în măsuri nedirecţionate privind preţurile şi, prin urmare, nu respectă necesitatea ca măsurile pe termen scurt să fie orientate către cei mai vulnerabili, să minimizeze costurile fiscale şi să fie compatibile cu necesitatea decarbonizării sistemului energetic”, a arătat Comisia.
Executivul european estimează că economia zonei euro va creşte în acest an ceva mai rapid decât avansul de 0,9% prognozat în luna mai. Pentru 2027, însă, creşterea economică ar urma să fie mai slabă decât estimarea anterioară de 1,2%.
Inflaţia ar urma să rămână în linii mari în concordanţă cu prognoza de 3% pentru acest an, dar în 2027 este de aşteptat să depăşească nivelul de 2,3% anticipat anterior. Comisia a avertizat totodată că majorarea semnificativă a costurilor de împrumut ale statelor membre accentuează necesitatea prudenţei fiscale.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale din zona euro se află aproape de maximele ultimilor ani, iar agravarea şocului energetic susţine aşteptările pieţelor privind cel puţin trei majorări ale dobânzilor de către Banca Centrală Europeană până la sfârşitul anului 2027.
Comisia a recomandat ca eventualele noi măsuri de sprijin pentru populaţie şi companii să fie bine concepute, direcţionate şi temporare, invocând drept principală lecţie experienţa crizei energetice din perioada 2022-2023.