Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că, la data de 31 iulie 2026, capacitatea de cazare turistică existentă a României a ajuns la 16 399 structuri de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), însumând 500 059 locuri-pat. Faţă de 31 iulie 2025, numărul structurilor a crescut cu 14,5%, iar cel al locurilor-pat cu 7,7%. Apartamentele şi camerele de închiriat au înregistrat cea mai mare creştere (30,3% la structuri şi 32,7% la locuri-pat), în timp ce hotelurile au deţinut 42,6% din locurile-pat. Judeţul Constanţa a concentrat 28,5% din locurile-pat de cazare turistică din ţară, potrivit datelor INS.
„La 31 iulie 2026, capacitatea de cazare turistică existentă a României a ajuns la 16399 structuri de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), însumând 500059 locuri-pat. Faţă de 31 iulie 2025, numărul structurilor a crescut cu 2074 unităţi (+14,5%), iar cel al locurilor-pat cu 35705 (+7,7%). Numărul structurilor a crescut mai rapid decât capacitatea exprimată în locuri-pat, ceea ce a determinat reducerea capacităţii medii de la 32,4 la 30,5 locuri-pat pe structură”, arată, vineri, INS, într-un comunicat de presă.
Hotelurile au deţinut 42,6% din locurile-pat, iar 83,7% din numărul lor erau clasificate cu 3 şi 4 stele. INS precizează că cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), 4 stele (29,2%) şi 2 stele (11,9%). Hotelurile clasificate cu 5 stele au inregistrat o valoare identică cu cea de anul trecut, respectiv 51 de structuri.
În acelaşi timp, apartamentele şi camerele de închiriat au reprezentat 39,5% din totalul structurilor de cazare, cele mai multe fiind clasificate cu 3 stele (71,3% din numărul total de apartamente şi camere de închiriat).
Potrivit datelor INS, în profil teritorial, judeţele Constanţa, Braşov şi Suceava au fost în fruntea ierarhiei structurilor de primire turistică (de cazare) din România. Astfel, primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost Constanţa (2609 structuri de cazare), Braşov (1553) şi Suceava (942).
Cea mai mare pondere în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), o deţine judeţul Constanţa – 28,5%, urmat de judeţul Braşov (7,5%) şi Municipiul Bucureşti (6,4%).
În acelaşi timp, din numărul total de locuri-pat de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,5%, judeţul Braşov 7,6%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 5,8%. Din totalul de 228,8 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2026 (exclusiv camerele din căsuţe), 105,7 mii (46,2%) erau în hoteluri, informează INS.
Zona „Litorală, exclusiv oraşul Constanţa” a oferit cel mai mare număr de locuri-pat de cazare. Pe zone turistice, din numărul total de locuri-pat, 135473 erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 109881 în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, iar 107892 în „alte localităţi şi trasee turistice”. Se adaugă 93734 în „staţiuni din zona montană”, 40437 în „staţiuni din zona balneară” şi 12642 în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”, potrivit datelor INS.