Iranul a anunţat miercuri seara că examinează o nouă propunere de pace americană, transmisă prin intermediul mediatorului pakistanez, în urma unor declaraţii ameninţătoare de o parte şi de alta, iar preşedintele american Donald Trump tergiversează susţinând că ”nu se grăbeşte” în această ultimă fază a negocierilor, relatează AFP.
”Am primit punctele de vedere ale părţii americane şi le examinăm în prezent”, a anunţat la televiziunea de stat un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, care şi-a exprimat însă o ”mare neîncredere” în Statele Unite.
E a reiterat în trecere cerinţele Republicii islamice, şi anume ”dezgheţarea averilor iraniene blocate” în străinătate şi părirea blocadei americane impuse porturilor iraniene.
El face aceste declaraţii după o a doua vizită – în doar câteva zile – la Teheran a ministrului pakistanez de Interne Mohsen Naqvi, din partea ţării care mediază în acest conflict.
De partea americană, Donald Trump a lăsat uşa deschisă diplomaţiei şi a subliniat că ”nu se grăbeşte”.
Speranţa unor progrese în negocieri a condus la o prăbuşire a cursurilor petrolului şi la creşteri pe burse, pieţele europene încheind într-o creştere clară.
”Suntem în ultima fază a negocierilor”, a declarat presei preşedintele american la baza militară Andrews, în Maryland.
”Vom vedea, bineînţeles, ce se va întîmpla. Fie ajungem la un acord, fie vom lua nişte măsuri un pic mai dure. Dar sper că asta nu s va întâmpla”, a declarat el.
Marţi, el declara că dă Teheranului ”două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, cam aşa, poate la începutul săptămânii viitoare”.
”DINCOLO DE REGIUNE”
Acest ultimatum a fost respins imediat de către puterea iraniană.
”Iranul nu va ceda niciodată intimidării” şi trebuie ”să-şi consolideze pregătirile pentru a da un răsouns în forţă oricărui nou atac”, a avertizat negociatorul-şef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf, estimând că inamicul ”nu a renunţat la obiectivele sale militare şi caută să declanşeze un nou război”.
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republici islamice, au avertizat împotriva lărgirii războiului ”dincolo de regiunea” Orientului Mijlociu.
De la intrarea în vigoare a unui armistiţiu fragil, la 8 aprilie, după o lună de război, negocierile bat pasul pe loc, iar cele două ţări campează pe poziţii şi îşi multiplică invectivele.
O singură întâlnire de negociere – soldată cu un eşec – a avut loc la 11 aprilie, în Pakistan, iar de-atunci tratativele continuă în culise.
Conflictul, declanşat de atacuri aeriene ale Israelului şi Statelor Unite în Iran la 28 februarie, s-a soldat cu mii de morţi -mai ales în Iran şi Liban, unde mişcarea islamistă libaneză proiraniană Hezbollah a atacat Israelul, care a invadat apoi sudul ţării.
El a perturbat grav economia mondială, cauzând salturi ale cursurilor petrolului şi penurii galopante de materii prime, din cauza cvasi-blocării Strâmtorii Ormuz, strategică, de către Teheran.
”A PROFITA DE OCAZIE”
La Golful Persic, pus la grea încercare de acest război, Riadul a exercitat la rândul său presiuni asupra Iranului.
Prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, ministrul saudit de Externe, a îndemnat Teheranul să profite de această ”ocazie pentru a evita repercusiunile periculoase ale unei escaladări”.
În represalii faţă de atacuri pe teritoriul iranian, Teheranjul a desfăşurat atacuri în întreaga regiune, ţintind mai ales petromonarhiile bogate de la Golful Persic, aliate ale Statelor Unite.
În pofida armistiţiului, Emiratele Arabe unite (EAU) au fost vizate duminică de noi atacuri cu dronă în apriopierea Centralei Nucleare Barakah, identificate ca provenind din Irak.
Miercuri, armata EAU a cerut Bagdadului să împiedice ”urgent orice act ostil de pe teritoriul” irakian.
În Israel, armata israeliană a declanşat nivelul maxim de alertă şi s-a declarat ”pregătită de orice evoluţie”.
Miza majoră a războiului – Strâmtoarea Ormuz – prin care tranzita înainte de război o cincime din petrolul brut şi gazele naturale lichefiate (GNL) rămâne sub controlul Teheranului, care a anunţat oficial, la începutul acestei săptămâni, înfiinţarea unui nou organism însărcinat să supervizeze această cale maritimă şi să impună plata unor taxe de trecere.
Aproximativ 26 de nave au trecut în ultimele 24 de ore strâmtoaea, a anunţat miercuri Marina Gardienilor Revoluţiei.
Între ele s-a aflat şi un petrolier sud-coreean, care a traversat strâmtoarea, ”în coordonare cu Iranul”, pentru prima oară de la începutul conflictului, potrivit Seulului.
Armata americană a anunţat, la rândul său, că a imobilizat un petrolier care naviga sub pavilion iranian, suspectat de faptul că a încercat să încalce blocada americană impusă porturilor iraniene.
