TIFF.25 aduce în competiţia Zilelor Filmului Românesc 31 de producţii locale – 11 lungmetraje (dintre care majoritatea debuturi în ficţiune) şi 20 de scurtmetraje, care concurează pentru cele trei premii importante ale secţiunii: Cel mai bun lungmetraj, Cel mai bun debut şi Cel mai bun scurtmetraj.
Filmele de lungmetraj din competiţia ZFR se vor afla şi în atenţia juriului FIPRESCI, iar cele de scurtmetraj au şansa de a primi recunoaşterea juriului Signis. În afara competiţiei vor fi proiectate atât filme româneşti remarcate în ultimul an, cât şi titluri (inclusiv coproducţii cu România) care vor avea premiera mondială sau naţională în cadrul festivalului.
Din juriul competiţiei de lungmetraj ZFR fac parte René Wolf, consultant şi fost director de achiziţii la Eye Filmmuseum din Amsterdam, Anja Fröhner, head of programming la festivalul de film de la Zürich şi producătoarea Marie Balducchi (Agat Films).
Malul vânăt (r. Andreea Borţun)
În Malul vânăt, Andreea Borţun construieşte povestea unei mame singure care încearcă să îşi ofere ei şi fiului său adolescent o viaţă mai bună într-un sat din sudul României. Filmat de-a lungul celor patru anotimpuri şi construit la graniţa dintre ficţiune şi observaţie documentară, filmul surprinde relaţia tensionată dintre Lavinia şi Dani, pe fundalul unei lumi rurale marcate de migraţie, sărăcie şi lucruri rămase nespuse. Filmul este produs de actorul Sebastian Stan şi a fost inclus şi în selecţia competitivă Smart7.
Cercul (r. Valeriu Andriuţă)
Cunoscut pentru rolurile din filmele lui Cristian Mungiu sau Sergei Loznitsa, Valeriu Andriuţă debutează ca regizor de lungmetraj cu Cercul, un thriller cu accente poliţiste plasat într-un sat izolat din Republica Moldova. Filmul urmăreşte un tânăr investigator trimis să cerceteze ceea ce pare a fi un banal accident de vânătoare, însă discuţiile cu localnicii şi detaliile contradictorii descoperite pe parcurs transformă ancheta într-o cursă dramatică pentru adevăr.
Atât de familiar (r. Rachel Taparjan)
Selecţionat în competiţia internaţională a festivalului CPH:DOX, Atât de familiar explorează relaţia fragilă dintre memorie, familie şi apartenenţă. În debutul său în lungmetraj documentar, autoarea britanică de origine română Rachel Taparjan pleacă la drum ajutând o tânără să-şi găsească mama biologică şi sfârşeşte prin a călători în propriul trecut de familie, revelând traume vechi care se cer vindecate.
Dus-întors (r. Cristian Bota)
Actorul Cristian Bota semnează scenariul şi regia şi joacă alături de Adrian Titieni în Dus-întors, o poveste despre relaţia fragilă şi contondentă dintre un tată şi fiul său adolescent aflaţi într-o scurtă călătorie în străinătate, în încercarea de a depăşi crizele impulsive de personalitate, tensiuni mocnite şi frustrări dureroase.
Pionul lui Lenin (r. Dragoş Turea)
La graniţa dintre documentar şi ficţiune, Pionul lui Lenin beneficiază de verva, determinarea şi carisma uriaşă a actorului Sergiu Voloc, care-şi face un scop în viaţă din eliminarea statuilor lui Lenin. Filmul lui Turea explorează, cu ironie şi melancolie, felul în care trecutul sovietic continuă să influenţeze prezentul orientat spre Vest al Republicii Moldova.
Y (r. Maria Popistaşu, Alex Baciu)
Revelaţia centrală din Y scoate treptat la suprafaţă întrebări despre responsabilitate şi moştenire morală. După moartea Ilenei, o avocată care şi-a construit averea gestionând dosare de adopţii internaţionale în anii ’90, Olga începe să descopere fisuri într-o istorie de familie aparent confortabilă. Y a avut premiera mondială la Varşovia şi merge, cu cinism şi ironie, pe linia fină dintre principii şi privilegii.
Principiul incertitudinii (r. Sebastian Bădărău)
Cu armele cinemaului independent 100%, Sebastian Bădărău imaginează în Principiul incertitudinii o lume în care graniţa dintre real şi posibil devine tot mai instabilă. Între experiment ştiinţific şi thriller existenţial, filmul descrie, cu spirit ludic şi o dezinvoltură aproape punk, consecinţele unei descoperiri care schimbă radical felul în care personajele se raportează la timp, adevăr, sentimente şi propriile alegeri.
Nu mă lăsa să mor (r. Andrei Epure)
Prezentat în premieră internaţională la festivalul de la Locarno, Nu mă lăsa să mor e despre încercările unei femei (Cosmina Stratan) de a organiza înmormântarea vecinei sale (Elina Löwensohn), găsită moartă în faţa blocului în care locuia. Pornind de la această dispariţie, filmul vorbeşte despre singurătate şi fragilitatea relaţiilor umane, urmând un traseu straniu prin meandrele birocraţiei, într-o atmosferă poetic-lugubră şi misterioasă îmbibată de absurd.
Dinţi de lapte (r. Mihai Mincan)
În Dinţi de lapte, prezentat în premieră mondială la Veneţia, în secţiunea Orizzonti, Mihai Mincan explorează – cu remarcabilă senzorialitate şi o atenţie aproape maniacală la detalii – lumea copilăriei printr-o poveste tensionată şi neliniştitoare despre dispariţia inexplicabilă a unei fetiţe în ultimele luni de comunism.
Un loc sigur (r. Cecilia Ştefănescu)
Debutul în regie de lungmetraj al scriitoarei şi scenaristei Cecilia Ştefănescu prezintă un grup de prieteni aflaţi într-o vacanţă pe litoralul bulgăresc, unde dinamica aparent relaxată începe treptat să se fisureze o dată cu apariţia unui necunoscut şi dispariţia unui copil. Filmul transformă, aproape pe nesimţite, un spaţiu familiar şi intim într-un teren mişcător, infiltrat de anxietate.
Catane (r. Ioana Mischie)
Inspirat dintr-un caz real, Catane reconstituie savuros povestea anecdotică a unui sat în care localnicii au găsit o metodă absurdă, dar ingenioasă, de a evita taxele – asta până când apar inspectorii veniţi să cerceteze anomaliile din sistem. Debutul în lungmetraj al Ioanei Mischie a fost recompensat la Premiile Gopo cu trofeele pentru debut şi imagine.
TIFF.25 vine şi cu o selecţie consistentă de filme româneşti recente sau coproducţii cu România şi în afara competiţiei. Printre ele se numără Sorella di Clausura, comedia romantico-absurdă regizată de Ivana Mladenović, dar şi cele mai noi filme ale lui Radu Jude – Dracula, scurtmetrajul Plan contraplan şi Jurnalul unei cameriste, acesta din urmă ajungând la Cluj direct de la Cannes. Publicul va putea vedea în premieră cele două filme de lungmetraj care ne-au reprezentat la Berlin: De capul nostru (r. Tudor Jurgiu) şi Atlasul universului (r. Paul Negoescu), inclus cu o proiecţie şi în programul de filme pentru copii miniTIFF, dar şi noua comedie a lui Tudor Giurgiu lansată la Rotterdam, 3 zile în septembrie, arătată în deschiderea festivalului împreună cu un fragment work in progress din documentarul NADIA. Programul ZFR e completat de drama experimentală cu nuanţe de thriller psihologic Piatră foarfecă hârtie (r. Adrian Sitaru), premiată la Tallinn pentru cea mai bună regie, şi spectaculosul documentar Delta sălbatică (r. Dan Dinu), creat de aceeaşi echipă responsabilă şi pentru hitul de box-office România sălbatică.
TIFF.25 va mai include atât aniversarea a 25 de ani de la premiera cu „Marfa şi banii” (r. Cristi Puiu), dar şi o retrospectivă completă Corneliu Porumboiu, unul dintre cineaştii români cel mai strâns legaţi de istoria festivalului.
Dublu câştigător al Trofeului Transilvania, Porumboiu va fi recompensat în acest an cu Trofeul ediţiei aniversare TIFF.25 şi va participa la un masterclass deschis atât publicului, cât şi profesioniştilor din industrie.
