Grupul bancar elveţian UBS analizează mai multe scenarii strategice, inclusiv mutarea sediului central în străinătate sau o fuziune cu o altă bancă, în cazul în care Elveţia va adopta cerinţe de capital considerate excesiv de stricte, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu situaţia.
Autorităţile elveţiene pregătesc o înăsprire a reglementărilor bancare după prăbuşirea Credit Suisse în 2023, instituţie preluată ulterior de UBS. Noile măsuri urmăresc reducerea riscurilor pentru contribuabili în eventualitatea unei noi crize bancare, dar conducerea UBS avertizează că acestea ar putea afecta competitivitatea internaţională a grupului.
Potrivit surselor, o echipă din cadrul UBS examinează diferite alternative, inclusiv identificarea unor bănci mai mici din Statele Unite care ar putea fi achiziţionate. Este analizată şi posibilitatea ca UBS să fie preluată de o altă instituţie financiară. Sursele au precizat însă că nu există negocieri active pentru vreo tranzacţie.
UBS urmăreşte îndeaproape dezbaterile din Parlamentul elveţian, unde o comisie a camerei inferioare urmează să examineze, în cursul acestei luni, reglementările aprobate în septembrie de camera superioară.
Banca a refuzat să comenteze informaţiile privind scenariile analizate, afirmând că nu face declaraţii despre speculaţii. UBS a subliniat în repetate rânduri că doreşte să rămână o instituţie elveţiană şi că apreciază avantajele oferite de sediul său actual.
Londra şi Statele Unite, printre alternativele analizate
Guvernul britanic şi UBS au discutat în acest an posibilitatea mutării sediului băncii la Londra, în eventualitatea unei relocări, potrivit Financial Times. Capitala britanică fusese identificată încă din 2025 drept una dintre cele mai atractive opţiuni în planurile de rezervă ale grupului.
Statele Unite reprezintă o altă direcţie strategică importantă. UBS a obţinut în martie o licenţă bancară americană şi intenţionează să îşi extindă activităţile pe această piaţă.
Persoane familiarizate cu evaluările interne consideră că banca americană de investiţii Morgan Stanley ar reprezenta, teoretic, cel mai potrivit partener pentru o eventuală fuziune. Cele două instituţii au legături la nivelul conducerii, preşedintele UBS, Colm Kelleher, ocupând anterior funcţii de conducere importante la Morgan Stanley.
Totuşi, nu există informaţii despre negocieri între cele două bănci, iar scenariul unei fuziuni rămâne unul ipotetic.
Cerinţe de capital care ar putea bloca peste 20 de miliarde de dolari
Principalul motiv al tensiunilor dintre UBS şi autorităţile elveţiene îl reprezintă propunerea guvernului ca banca să îşi acopere integral participaţiile la subsidiarele din străinătate cu capital de cea mai bună calitate, cunoscut drept Common Equity Tier 1 (CET1).
Aplicarea unei cerinţe de 100% ar putea imobiliza peste 20 de miliarde de dolari din capitalul UBS, potrivit estimărilor prezentate în contextul reformei. Banca apreciază că măsura este disproporţionată şi i-ar reduce capacitatea de a concura cu marile instituţii financiare internaţionale.
În septembrie, camera superioară a Parlamentului elveţian a redus cerinţa propusă de la 100% la 90%, însă UBS consideră că şi acest nivel este prea ridicat.
În prezent, banca trebuie să asigure o acoperire de 60% a participaţiilor la subsidiarele externe, obligaţie care poate fi îndeplinită parţial prin instrumente de capital mai puţin costisitoare.
Preşedintele UBS, Colm Kelleher, a avertizat luna trecută că banca ar putea fi nevoită să îşi reevalueze viitorul în Elveţia dacă noile reguli vor deveni prea împovărătoare.
În schimb, ministrul elveţian al finanţelor, Karin Keller-Sutter, a declarat că o eventuală plecare a UBS din ţară este puţin probabilă, având în vedere costurile ridicate şi dificultăţile juridice pe care le-ar presupune o asemenea operaţiune.
Disputa are implicaţii importante pentru sectorul bancar elveţian, deoarece UBS a devenit principala instituţie financiară a ţării după absorbţia Credit Suisse. Autorităţile încearcă să limiteze riscurile sistemice asociate dimensiunii grupului, în timp ce banca susţine că reglementările propuse ar putea afecta dezvoltarea sa internaţională.